Închide

Petiție pentru mai multe măsuri de protecție a pădurilor din Cluj de pe traseul Centurii Metropolitane. Ocolitoarea de circa 1,2 miliarde euro a Clujului e în dezbatere pentru emiterea acordului de mediu

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - apr. 27, 2022 1 310

Peste 1700 de clujeni cer mai multe măsuri de protecție a naturii în eventualitatea construirii centurii metropolitane. Clujenii și asociațiile de mediu solicită autorităților ca pădurile Hoia și Făget să fie protejate cu tuneluri mai lungi decât se prevede acum în proiect. În acest sens a fost inițiată o periție – Nu distrugeți natura cu centura! – prin care inițiatorul, Mihai Cuibus, invită pe toți cei care își doresc ca pădurile Clujului să fie protejate mult mai bine, odată cu proiectul centurii, să adere la acest demers civic.

Petiția va fi depusă joi, înainte de consultarea publică legată de emiterea acordului de mediu. Inițiatorul petiției, Mihai Cuibus, spune că petiția nu este împotriva ideii de centură ci vizează aspecte legate de proiectarea acestui drum ocolitor.

Societatea civilă solicită să nu se taie zeci de hectare de pădure și să nu se distrugă ecosisteme valoroase cum sunt Situl Natura 2000 ROSCI0146 – Pădurea de stejar pufos de la Hoia sau pajiștea cu peri seculari din Baciu.

„În cazul Pădurii Hoia drumul de legătură între Florești și Baciu trece foarte aproape de situl natura 2000 Pădurea de stejar pufos de la Hoia și prin mijlocul habitatului de stejar pufos ce se extinde și în afara sitului distrugându-l parțial și fragmentându-l ireversibil. În plus, șoseaua continuă peste poiana cu peri de la Baciu, o alta zonă cu valoare naturală deosebită, producând pe termen scurt distrugerile specifice etapei de șantier, iar pe termen lung fragmentare, poluare și presiuni imobiliare”, arată Mihai Constantinescu de la Asociația „Natura Transilvaniei”.

„N-aș vrea să văd că se repetă ce s-a întâmplat cu pajiștile care sunt acum străbătute de impropriu numita „centură a Floreștiului”, care trece pe lângă complexul de locuințe Donath Park. După ce s-au făcut drumurile au început să apară case de-a lungul lor, ca ciupercile după ploaie și presiunea antropică pusă pe ecosistem a fost din ce în ce mai mare, spre dezamăgirea celor ce foloseau acele locuri pentru recreere. Eu una apreciez că avem natură încă destul de sălbatică foarte aproape de oraș și mi-aș dori să prețuim asta și să o protejăm cât putem de bine. Nu am reușit să găsesc studiul de evaluare  a impactului asupra mediului care se va dezbate joi, la adresa web indicată în comunicatul de presă, sper doar că se va trece cu tuneluri pe sub dealul cu rezervația de stejari pufoși, că niciun drum betonat nu va străbate pajiștea cu peri seculari din Baciu și că traseele turistice din Făget nu vor fi întrerupte, iar traversarea pădurii se va face preponderent prin tuneluri acoperite”, semnalează și Loredana Peca, biolog și reprezentantă a grupul civic informal „Umbrela Verde”.

Inițiatorul și asociațiile susținătoare arată că ultima variantă a proiectului, dacă se va pune în aplicare, înseamnă fragmentarea ireversibilă a ecosistemelor pădurilor Hoia-Baciu și Făget. Traficul auto intens va genera noxe și zgomot, perturbând ecosistemul care este deja supus unei presiuni antropice mari datorită activităților ilegale de tip: off-road, depozitare de deșeuri, foc și pășunat la ras. Vor fi afectate activitățile de recreere ale iubitorilor de natură, ale celor care vor să se bucure de liniștea pădurii. Vor fi afectate și mai mult rutele de migrație ale animalelor (căprioare, vulpi, păsări, insecte etc.), precum și comportamentele de hrănire și reproducere ale acestora. Nu în ultimul rând, apropierea șoselei de centură de zonele împădurite va crește presiunea dezvoltării imobiliare în aceste zone, dacă șoseaua le va traversa la suprafață și nu prin tuneluri.

Petiția este susținută de asocieațiile SOS Cluj, „Natura Transilvaniei” și de grupul informal „Umbrela Verde”.

În data de 28 aprilie 2022, începând cu ora 16.30, va avea loc dezbaterea publică a Raportului privind impactul asupra mediului/Studiul de evaluare adecvată pentru proiectul „Etapa I – Drum Transregio Feleac TR 35 – Centura Metropolitană”. Dezbaterea va avea loc în Cluj-Napoca, la Casino-Parcul Central Simion Bărnuțiu și/sau în regim de teleconferință.

După etapa de obținere a acordului de mediu și cea de avizare a elementelor de siguranță a circulației, întreaga documentație a Studiului de Fezabilitate va intra în faza de aprobare a indicatorilor tehnico-economici la nivelul CNAIR, MTI și interministerial, prin promulgarea Hotărârii de Guvern. După ce costurile vor fi asumate, proiectul mai urmează să parcurgă etapele finale: PUZ, DTAC și Exproprieri, etape care, procedural, vor mai avea nevoie de alte 6 luni.

Un termen estimativ pentru lansarea licitației de proiectare și execuție pentru Centura Metropolitană ar fi toamna lui 2022. Potrivit studiulului de fezabilitate, Centura Metropolitană, proiectată la standardele drumurilor de acest fel din Europa, presupune o investiție estimată la circa 1,2 miliarde de euro.

Proiectul strategic TR35 – Drum TransRegio – Centura Metropolitană Cluj este dezvoltat de asocierea EXPLAN (lider de asociere), CADSIL SRL – TRANSINVEST BUDAPEST kft. – SPECIÁTERV ÉPITOMÉRNOKI kft. Beneficiarul proiectului este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin CNAIR, iar beneficiari indirecți sunt UAT-urile din zona metropolitană Cluj: Cluj-Napoca, Gilău, Florești, Apahida, Baciu, Feleacu.

Realizarea studiilor preliminare pentru proiectul Centurii Metropolitane Cluj este susținută din fonduri locale iar contractul a fost semnat de Primăria Cluj-Napoca în 27 octombrie 2018 cu asocierea amintită, valoarea anunțată a acestuia fiind 17,1 milioane lei, fără TVA.

Date tehnice ale proiectului:
TR 35 Centura Metropolitana Cluj:
42 km de drum național cu 2 benzi pe sens, bandă de acostament și zonă mediană
Viteze de proiectare: 17 km – 80 km/h, respectiv 25 km – 100 km/h
20 noduri rutiere denivelate
96 poduri/pasaje cu lungime max de 1540m
3 tunele din care 1 în soluție săpătură deschisă (cut & cover) în lungime de 490m și 2 în soluție de galerie cu lungime de 370m
20 km de piste pentru bicicliști și micromobilitate
25 de km de panouri antifonice cu amplasare pe părțile laterale și/sau median
Corelarea TR35 cu alte proiecte majore aflate în diferite stadii: PUZ Sopor, Spitalul Regional de Urgenta, Spitalul pediatric monobloc, Tren metropolitan/metrou, Deviere Someș în zona aeroport/Apahida

Un comentariu

  1. Poate le spune cineva activistilor de mediu ca o ocolitoare reduce la jumatate poluarea datorata masinior ce traverseaza un oras, oricare ar fi el! Si pe langa poluare mai sunt si alte multe beneficii.

Scrie un comentariu