Peste 450 de companii ucrainene au fost înmatriculate în România de la invazia rusă. Câte au venit la Cluj?
Economie by Actual de Cluj - feb. 24, 2023 0 191
Peste 450 de companii ucrainene au fost înmatriculate în România de la invazia rusă din data de 24 februarie 2022 și până în prezent (13 februarie 2023), potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), arată o analiză Economedia. Și la Cluj sunt 24.
Mai mult de jumătate dintre companiile înființate (234 de companii) au fost în București, fiind urmat de Constanța (38 de companii), Suceava (30), Brașov (31), Cluj (24), Ilfov (17) și Iași (12).
Printre principalele domenii de activitate ale companiilor ucrainene înființate în România se numără IT, transport, consultanță pentru afaceri și management, lucrări de construcții rezidențiale și nerezidențiale, precum și comerț, inclusiv cu cereale. De asemenea, s-au mai putut observa companii care desfășoară activități în domenii precum producția de energie electrică, în special cea regenerabilă, activități de înfrumusețare și comercializare de produse de beauty.
Polonia, țara care a atras cele mai multe companii ucrainene. România nu este la fel de atractivă pentru firme
România nu este o piață atât de atractivă pentru relocarea companiilor din Ucraina, Polonia, Cehia, Croația și Serbia fiind principalii poli pentru relocarea firmelor afectate de războiul cu Rusia, a declarat pentru Economedia Iulian Timcu, consultant office agency Cushman & Wakefield Echinox. Polonia este cu siguranță lider din acest punct de vedere.
Motivul pentru care companiile din Ucraina au ales totuși România este în primul rând să își pună echipele în afara oricărui risc, iar apoi să asigure continuitatea operațiunilor pe care le desfășoară. În acest sens, sunt companii care și-au mutat echipele sau părți ale echipelor din Ucraina în România, astfel încât să fie redus riscul de întrerupere a activității operaționale din cauza conflictului.
Printre avantajele pe care România le oferă pentru aceste companii se numără costul forței de muncă, costul de ocupare al spațiilor de birouri, nivelul taxelor și impozitelor, care sunt mai reduse față de cele din alte țări din Uniunea Europeană. Totodată, România reprezintă o bună platformă pentru companiile ucrainiene nu doar pentru a-și desfășura activitatea, ci și pentru a se extinde pe piața din Europa. Dintre provocări, cele mai importante sunt limba și cultura, care fac mai dificilă adaptarea angajaților ucrainieni în România”, precizează reprezentantul Cushman.
În 2023, cererile de relocare privind companiile din Rusia se vor datora unui cumul de factori, România fiind atractivă atât pentru sectoarele afectate de blocajele lanțurilor de aprovizionare sau războiul din Ucraina, dar și pentru cele care simt încă efectele reziduale ale crizei COVID, spune Ana Dumitrache, country head CTP România. Compania transmite că se uită cu din ce în ce mai mare atenție la relocarea unor centre de producție și distribuție nu numai din Rusia, ci și din China sau Ucraina, pentru că România se profilează clar ca un hub regional de distribuție, o oportunitate economică pe care nu avem voie să o ratăm.
Peste 100 de companii ucrainene şi-au relocat afacerile în regiunea Cernăuţi
Peste 100 de companii ucrainene din regiunile puternic afectate de război şi-au relocat afacerile în regiunea Cernăuţi, a declarat, pentru Agerpres, vicepreşedintele Consiliului Regional, Mikola Guitor.
Potrivit acestuia, procesul de relocare este unul complex, însă eforturile merită ca urmare a faptului că noile capacităţi de producţie creează locuri de muncă şi generează venituri la bugetul regiunii, în contextul în care cheltuielile sunt majorate de starea de război.
„Mai mult de 100 de întreprinderi şi-au început activitatea pe teritoriul regiunii Cernăuţi. Vorbim atât de întreprinderi mici, cât şi de unităţi industriale mari. Dacă relocarea unei instituţii comunale nu este o problemă pentru noi, pentru că avem clădiri în care le putem adăposti, atunci când sunt relocate întreprinderi acestea au anumite cerinţe ce ţin de mărimea încăperilor şi de infrastructură. Ei ne spun, de exemplu, că pentru a desfăşura activitatea au nevoie de 200 kilowaţi electricitate, au nevoie de lucruri pe care e greu să le asigurăm. Cu siguranţă nu este un proces uşor, însă încercăm să găsim spaţiile necesare ca să îşi poată continua activitatea aici, la noi. Pentru noi acest lucru e foarte important deoarece, prin intermediul lor, obţinem fonduri suplimentare în bugetul regiunii prin impozite şi se creează noi locuri de muncă”, a explicat Guitor.
Articolul integral AICI
