Perspective despre economia României: Agenția S&P se așteptă ca activitatea economică să încetinească în 2023, dar va raporta una dintre cele mai puternice rate de creștere reală din Europa Centrală și de Est
Economie by Actual de Cluj - oct. 14, 2023 0 180
Agenția de rating S&P a reconfirmat în data de 13 octombrie 2023 ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, precum și perspectiva stabilă. Agenția menționează că ratingul ar putea crește, dar, în același timp, avertizează și că ar putea decide înrăutățirea ratingului de țară sau a perspectivei dacă se va înregistra o creștere reală a economiei semnificativ sub așteptările actuale ale agenției și dacă eforturile guvernamentale sunt insuficiente pentru consolidare fiscală pe termen mediu pentru reducerea sustenabilă a deficitelor, conform Economedia.
Agenția estimează că deficitul bugetar al României în 2023 va rămâne ridicat, la aproximativ 6% din PIB, similar cu cel din anul precedent. “Așteptarea noastră privind o reducere a deficitului a fost subminată în mare parte de un deficit de venituri fiscale. Cu toate acestea, ne așteptăm ca un consum privat mai puternic și investițiile substanțiale finanțate de UE să susțină o creștere reală a PIB-ului de 3,6% în medie în perioada 2024-2026”, transmite S&P.
Raportul S&P menționează că agenția se așteptă ca pachetul de consolidare fiscală anunțat recent să sprijine o reducere a deficitului fiscal la 3% din PIB până în 2026.
Perspectiva
“Perspectiva stabilă echilibrează opinia noastră privind deficitele gemene ridicate ale țării în raport cu amortizoarele oferite de stocul modest al datoriei externe și guvernamentale și de perspectivele solide de creștere. Anticipăm că angajamentele asumate de România în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF) al UE vor continua să consolideze reformele politice și fiscale ale autorităților. Am putea ridica ratingul dacă deteriorarea costurilor serviciului datoriei publice se dovedește a fi tranzitorie, poate datorită unei îmbunătățiri a structurii datoriei sau dacă presiunea inflaționistă mai mică duce la o relaxare a condițiilor monetare. Am putea, de asemenea, să creștem ratingul în cazul în care performanța economică a României se consolidează, susținând niveluri mai ridicate de bogăție, în timp ce deficitul de cont curent (CAD) și deficitul fiscal al guvernului se reduc, indicând consolidarea capacității de producție a economiei”, arată analiza agenției.
S&P se așteptă ca activitatea economică din România să încetinească în 2023. Cu toate acestea, va raporta una dintre cele mai puternice rate de creștere reală din Europa Centrală și de Est (ECE), pe care o proiectează în prezent la 2,3%. Consumul privat rămâne relativ robust, susținut de o creștere pozitivă a salariilor reale începând cu luna martie. În același timp, investițiile finanțate de UE susțin, de asemenea, creșterea. România are încă la dispoziție subvenții UE echivalente cu peste 22 % din PIB-ul estimat pentru 2023 în cadrul mecanismului de redresare și reziliență, precum și în cadrul financiar multianual anterior și actual. Dincolo de furnizarea de sprijin economic, reformele asociate necesare pentru a primi fonduri UE și aderarea țării la UE în general constituie ancore politice esențiale pentru cadrul instituțional al României, consideră agenția.
S&P a majorat modest proiecțiile privind deficitele bugetare ale României, care vor ajunge la 4,4% din PIB în medie în perioada 2023-2026, față de 3,6% anterior.
“Ne așteptăm în continuare ca guvernul să își consolideze poziția fiscală în această perioadă, reducând deficitul la 3% din PIB până în 2026, dar, având în vedere că se așteaptă o performanță relativ slabă în acest an, calea spre 3% va fi mai dificilă. Ne așteptăm ca deficitul din acest an să rămână în jurul valorii de 6% din PIB, similar cu nivelul din 2022. Alegerile parlamentare sunt programate pentru anul viitor. Cu toate acestea, guvernul își propune să pună în aplicare măsuri de consolidare fiscală pentru a crește baza de venituri începând cu 2024. Prin urmare, ne așteptăm ca deficitul să scadă la aproximativ 5% din PIB anul viitor. Așteptările noastre privind continuarea măsurilor de consolidare în următorii ani, împreună cu ratele ridicate de creștere a PIB-ului nominal, vor contribui la stabilizarea datoriei publice nete la aproximativ 46% din PIB și a cheltuielilor cu dobânzile la peste 5% din veniturile publice până în 2026″, arată raortul S&P.
În același timp, agenția subliniază că România continuă să raporteze unele dintre cele mai mari deficite externe din ECE. “Ne așteptăm ca DAE să rămână între 6%-7% din PIB până în 2026, după un DAE de 9,1% din PIB în 2022, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Este important faptul că intrările care nu creează datorii sub forma fondurilor UE și a investițiilor străine directe (ISD) nete vor continua să finanțeze o parte semnificativă din deficitul extern al României (aproximativ 60% în medie în următorii trei ani), iar rezervele internaționale ale băncii centrale, au crescut la 65 de miliarde de euro în septembrie (peste 20% din PIB, susținute de depozitele guvernamentale provenite din veniturile recentelor emisiuni de monedă străină și de intrările de fonduri UE). Deși a scăzut de la nivelul maxim de 14,6% atins în noiembrie, inflația ridicată reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care a majorat ratele cu 5,75 puncte procentuale cumulate din octombrie 2021, până la 7% în prezent. Clasificăm regimul cursului de schimb ca fiind un regim de flotare administrată. Intervențiile valutare ale BNR rămân moderate și au contribuit la menținerea leului românesc în general stabil față de euro în ultimele 18 luni”, notează raportul S&P.
Profilul instituțional și economic: Intrările puternice de fonduri din UE vor susține creșterea economică în următorii ani.
Agenția se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să încetinească la 2,3% în 2023, dar ca cererea internă să se consolideze din nou în perioada până în 2026, iar creșterea să se accelereze aproape de 4%.
