Închide

Pasajul Oașului întârzie locuințele din nordul Clujului. Licitația ar putea fi lansată în aprilie, dar termenele de realizare rămân incerte

AdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - mart. 24, 2026 1 361

pasaj oasului simulari priamria cluj

Viceprimarul Dan Ștefan Tarcea a explicat la ultima ședință de Consiliu Local de ce proiecte imobiliare din zona de nord a orașului deși au fost aprobate, nu se vor autoriza în următorii ani, arătând că dezvoltările depind direct de marile investiții de infrastructură, în special de pasajul Oașului.

Declarațiile au fost făcute în contextul unui proiect imobiliar propus de artista Ana Lupaș și de directorul Terapia, Dragoș Damian. Proiectul vizează urbanizarea unui teren de peste 1,5 hectare din livada Steluța, la nord de Bulevardul Muncii, între străzile Giuseppe Verdi, Johann Sebastian Bach și Niccolò Paganini, unde ar urma să fie construite aproximativ 30 de locuințe. Documentația a parcurs deja etapele administrative și a fost aprobată de Consiliul Local Cluj-Napoca, la aceeași ședință, după ce anterior a primit avizul comisiei de urbanism și a arhitectului-șef. Potrivit documentației urbanistice, implementarea investiției este împărțită în două etape. Prima etapă vizează realizarea zonei de activități economice și a rețelei stradale propuse prin Planul Urbanistic Zonal. Autorizarea construcțiilor din zona rezidențială este însă condiționată de realizarea pasajului rutier de la intersecția străzii Oașului cu Bulevardul Muncii și strada Fânatelor, conform avizelor de circulație și deciziilor din comisia de urbanism.

În cadrul ședinței Consiliului Local din 20 martie, Tarcea a ținut să spună că, până la realizarea pasajului, care va intra cel mai probabil în licitație în luna aprilie, investitorii care realizează respectivul proiect rezidențial dar și alții cu proiecte în aceeași zonă, vor avea destul timp să realizeze infrastructura tehnico-edilitară. „Ca și alte proiecte, acest proiect are timp să se ocupe de partea de rețele edilitare până se construiește pasajul și se pot autoriza locuințele”, a spus Tarcea.

Viceprimarul a explicat și de ce marile proiecte din Cluj întârzie, invocând procedurile birocratice și etapele legale care trebuie parcurse, întrebat fiind când crede că se va recepționa pasajul Oașului. „Nu vă dau nici o dată aproximativă, nici una alternativă pentru că nu știm cât durează fiecare etapă. Documentația de licitație merge la ANAP pentru validare, unde poate sta două săptămâni. Nu știm dacă ANAP vine și ne spună că trebuie să mai adaugăm ceva la documentație sau nu. Apoi e termenul de licitație și nu știm dacă cei care vor dori să depună oferte solicită sau prelungirea termenului sau nu. Ei pot cere să se 00000prelungească și noi să analizăm dacă îi lăsăm sau nu îi lăsam. Apoi în timpul procedurii de licitație vin clarificările, nu știm exact când ne răspund la clarificări. Eu am obligația să îi întreb și pot să îi întreb de zece ori să ne răspundă despre ce anume este vorba. La final, după atribuirea contractului, există perioada de contestații. Nu știm dacă se depun sau nu contestații. 00000000Teremenul la CNSC este de două luni dar am avut și cazuri când a fost 5 luni. Nu ști dacă după CNSC merg în instanță sau nu merg. Nici acolo nu știm cât durează. Poate dura o lună sau 5 luni. Termenul îi putem avansa când încheiem contractul. Atunci putem spune un termen aproximativ. Pentru că, potriviti legii, acest termen se poate prelungi pentru că vine cei de la Meteo și ne spun câte zile a fost caniculă sau îngheț și nu s-a putut lucra într-un an, că au fost 60, 20 sau 15 zile, noi avem obligația prin efectul legii, să extindem termenul contractual. Sau sunt situații neprevăzute, care prelungeste termenul contractelor, 0000cum a fost cazul tronsonul I al Centruii Metropolitane unde s-a indetificat o altă rețea de utilități neprevăzută în proiet care a trebuit proiectată suplimentar.”, a declarat Dan Tarcea.

Potrivit acestuia, durata estimată a lucrărilor la Pasajul Oașului este de aproximativ 18 luni de la emiterea ordinului de începere a șantierului (nu a proiectării), însă termenul final (numit de viceprimar ca „alternativ”) la care va fi construit va putea fi avansat decât după semnarea contractului.

Astfel, chiar dacă proiecte precum cel din livada Steluța au fost deja aprobate, dezvoltarea efectivă a zonei rezidențiale rămâne blocată până la realizarea infrastructurii majore, în special a pasajului Oașului, iar, după cum a explicat Tarcea, nu doar Primăria întârzie dezvoltarea din pricina procedurilor birocratice ci și vremea sau schimbările climatice, având în vedere că termenele contractuale se prelungest cu zile în care în care constructorii nu pot lucra.

Mai multe despre proiectul imobiliar, mai jos:

Proiectul imobiliar al directorului Terapia, Dragoș Damian și al artistei Ana Lupaș din livada Steluța, pus în consultare publică înainte să fie aprobat de Consiliul Local | www.actualdecluj.ro

Pasajul subteran Oașului–Bulevardul Muncii, o investiție de 130,3 milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro), destinată fluidizării traficului în zona industrială a orașului, va fi finanțat din fonduri europene. Potrivit primarului Emil Boc, proiectul este susținut prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în cadrul Programului Regional Nord-Vest 2021–2027, dar și din fonduri de la bugetul național și cel local.

Proiectul prevede construirea unui pasaj subteran de 275 de metri la intersecția străzii Oașului cu Bulevardul Muncii și a unui pod peste Pârâul Chinteni.

Detalii: VIDEO Pasajul subteran Oașului–Bulevardul Muncii va fi finanțat din fonduri europene. Prima simulare cu investiția de 26 de milioane de euro pentru fluidizarea traficului în Cluj | www.actualdecluj.ro

Un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare