Parlamentar european la Cluj: descentralizați țara, debirocratizați procedurile. Și despre un institut de cercetare din Cluj de 10 milioane de euro care nu are bani să funcționeze

Situație aberantă în Cluj-Napoca, unde un centru de cercetare construit și dotat cu aparate de ultimă generație cu finanțare europeană nu are bani să funcționeze.

E vorba de centru medical Imogen, ce aparține de Spitalul Județean de Urgență, care la rândul său aparține de Ministerul Sănătății. Imogen e un institut de cercetare medicală, finanțat cu bani europeni într-un proiect cu valoare de 48 milioane de lei, adică peste zece milioane de euro, bani din care covârșitoarea majoritate – 39 milioane – au venit de la UE. Institutul ar urma să crească eficiența spitalului județean din Cluj „prin construcţia unui centru de studii avansate, interdisciplinare, fundamentale şi clinico-imagistice pentru corelarea pe termen lung a parametrilor de dezvoltare intrauterină cu statusul neuro-psiho-motor, pe parcursul dezvoltării până la vârsta adultă şi dotarea acestuia cu cele mai moderne echipamente şi instrumente software”.

Situația a fost semnalată azi de europarlamentarul Lambert van Nistelrooij: „am vizitat un proiect în care ați băgat milioane de euro, cu mașini de top, dar nu sunt bani pentru exploatare și contracte viitoare”.

L-am sunat pe directorul centrului, Florin Stamatian, care spune că problema e una foarte complexă – de fapt sunt mai multe probleme mici, ce împiedică funcționarea. „E o problemă care se rezolvă foarte greu, încă n-am găsit soluția. Ministerul Sănătății nu aplică legea cercetării, că nu e sub incidența ei. Organigramele nu corespund, cea de spital cu cea de cercetare. Atunci în momentul de față noi nu funcționăm pe o organigramă de cercetare. E un fel de struțocămilă. Avem posturi, dar sunt lucruri cum ar fi de exemplu postul de statistician medical, sau nucleul de scriere de proiecte, oamenii care urmăresc și scriu proiectul, e o specialitate deja, nu poate fi oricine. Partea cea mai grea e că potrivit proiectului ar fi fost o etapă a doua după construirea clădirii în care trebuia să fiu susținut financiar de Ministerul Sănătății sau de ministerul Cercetării ca să poți intra în construcția ideii, formarea de cercetători, că nu se găsesc pe toate străzile. În plus e foarte complicat să faci contabilitatea pe proiecte, de exemplu. E greu ca un salariat al spitalului să facă contabilitate. Dar dacă merg la minister și zic să angajez zice că are spitalul. Sau pentru achiziții: nu am serviciu propriu de achiziții și nu pot aștepta până la sfârșitul anului ca spitalul să facă achiziție globală. Finanțarea  nu a venit niciodată și bănuiesc că nici nu va veni până nu încheiem perioada de supraveghere”, explică Stamatian. Totuși, adaugă el, chiar dacă pe hârtie apare probabilitatea ca banii europeni să trebuiască să fie rambursați dacă indicatorii asumați în proiect nu sunt atinși, posibilitatea aceasta e „zero, cât trăiesc eu”. Stamatian sintetizează: „e ca și cum ai cumpăra o mașină, dar trebuie să aloci bani o vreme și pentru funcționare”.

Am solicitat un punct de vedere din partea Spitalului Județean, al cărui purtător de cuvânt Monica Costin spune că-l va avea într-o oră.

UPDATE – Costin spune că Imogen are acum trei surse de finanțare – Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate pentru spitalizarea de o zi și respectiv proiectele de cercetare. „În ce privește veniturile și cheltuielile de pe luna iulie, de exemplu, sunt pe plus”, spune ea. Dar aceasta, cu o organigramă mult sub cea avansată în proiectul de finanțare, 9 posturi față de 50. „În momentul în care dânșii pot să își atragă surse de finanțare din cercetare, așa cum le este practic obiectul acestui proiect, atunci ar putea să-și țină o organigramă cu foarte multe posturi ocupate. Dar din altă parte, adică de la spital, să ia din banii pe care-i fac secțiile clinice prin contractul cu casa nu e posibil și legal”, spune Costin.

Situația de la Imogen nu e singulară – dar reprezintă, în orice caz, finalizarea unui proiect de cerere de finanțare europeană, proiecte ce au ajuns să fie extrem de stufoase, fapt ce pune probleme majore în absorbția de bani europeni. Van Nistelrooj spune că un motiv e și fragmentarea administrării țării în zeci de județe, situație nemaiîntâlnită cel puțin în această zonă a Europei, ca o țară să funcționeze după o împărțire administrativ-teritorială din timpul regimului comunist și veche de o jumătate de secol. „Sunt 42 de județe prea mici, prea multe și prea puțin puternice”, spune el și adaugă, ținând în mână un pahar de plastic în care s-ar putea ghici puțină apă: „ar trebui să vă gândiți la descentralizarea țării, nu e treaba mea dar încerc să fac ca paharul să fie măcar pe jumătate plin”.

Nici un comentariu

Actual de Cluj