Valorosul Parc al Nimănui: poveste cu fotbal, politică, bani, lobby și societate civilă în Parcul Feroviarilor

Trebuia să fie parc. Nu orice parc, ci al doilea cel mai mare parc al oraşului. Trebuia să fie bază sportivă. Trebuia să fie extensie verde a unui nou punct 0 pe harta imobiliară a orașului. Trebuia să fie loc cu vedere la turnurile de peste 20 de etaje din machetele boom-ului imobiliar. Până în 2015, niciunul dintre aceste planuri nu au redesenat Parcul Feroviarilor, în orașul care se laudă cu mulți metri pătrați de spații verzi pe hârtie, dar cu puține opțiuni în viața reală pentru clujenii care ar vrea „verde”. Așa că un parc prevăzut în Planul Urbanistic General al orașului ca… „parc” e scos din circuitul public, pierdut între clubul de fotbal care l-a preluat temporar și Statul-proprietar și „suspendat” între hârtii și negocieri politice, în paragină și închis între garduri. De câteva luni, un grup (de oameni și entități) încearcă să se mobilizeze pentru reactivarea spațiului: “societatea civilă” care se laudă că a blocat planurile clubului de fotbal CFR i-a propus ministerului condus de clujeanul Ioan Rus (ministerul Transporturilor, care decide soarta terenului CFR) să preia cele 5,3 ha și să le amenajeze, după ideile, desenele și proiectele celor care vor să se joace în parc. Deocamdată degeaba, după cum recunoaște cam toată lumea. 

Fundația AltArt, comunitatea de la Fabrica de Pensule, biroul de proiectare Planwerk, asociația FAPTE (organizatorii Jazz in The Park) și ColectivA s-au reunit sub umbrela unei viitoare „federații”, o organizație neguvernamentală în curs de constituire și care și-a asumat ideea de a recrea Parcul Feroviarilor. Parcul Feroviarilor s-a aflat câțiva ani în administrarea clubului de fotbal CFR, care e acum dispus să renunțe la el. Așa că acum terenul de 5,3 ha, aflat în administrarea Regionalei CFR și în proprietatea statului, prin Ministerul Transporturilor e aproape disponibil „în piață”. „Aproape” – fiindcă cele două părți încă au de împărțit bani, în urma contractului de asociere încheiat în 2006. Gruparea din societatea civilă a transmis Ministerului o cerere prin care își prezintă disponibilitatea de a prelua parcul, printr-un contract de concesiune. Spre deosebire de formula cu obligații asumate de clubul de fotbal, noii administratori nu ar vrea însă să plătească nimic, dar își asumă investițiile și planurile pentru reamenajarea parcului și reintroducerea lui în circuitul public.

Potrivit unuia dintre membrii Fundației, Szakáts István, social-democrata Aurelia Cristea a preluat la un moment dat rolul de „facilitator” în acest demers și a promis susținere pentru societatea civilă pe lângă colegul de partid și vecinul de oraș, Ioan Rus pe acest subiect. Cristea și-a pierdut însă între timp funcția de ministru pentru Dialog Social, iar influența ei pe holurile ministerelor de la București nu a fost suficent de mare încât să ducă la rezultate, au constatat membrii societății civile, la câteva luni distanță de înaintarea cererii pentru preluarea parcului (în vara lui 2014), perioadă în care nu au primit nicio soluție în acest demers.

„Nu avem niciun răspuns de la Minister, dar noi vrem în continuare să facem un proiect și să redeschidem, pentru clujeni, acest parc care e în paragină de mai bine de opt ani. Suntem în curs de a constitui această federație, am înaintat propunerea noastră de prelua, printr-un contract de concesiune acest teren și vrem nu doar să reamenajăm parcul, ci să îl reabilităm social. Ideea noastră este de a folosi acest spațiu după propunerile și cu contribuția celor interesați, a cetățenilor. Pentru că vrem ca acesta să fie nu doar o zonă verde accesibilă clujenilor, ci un loc unde să se întâmple tot timpul activități. Așteptăm să vină oameni din toate domeniile și să propună idei de amenajare și folosință: dacă vor o scenă, dacă vor un loc pentru vizionat filme, locuri de joacă pentru copii. Noi oferim un cadru în care clujenii pot să se exprime, pe modelul Hyde Park sau Berkeley People’s Park”, a explicat Szakáts István. Primele intervenții necesare ar viza curățarea parcului. Cât despre bani, proiectul Parcului Feroviarilor se poate lega de alte proiecte: unul pe fonduri norvegiene deja în derulare – la care AltArt este partener, sau demersul recent anunțat de administrația locală privind reamenajarea malurilor Someșului (Parcul Feroviarilor prinde o bucată de traseu al râului).

Deși acțiuni concrete nu au fost întreprinse în această perioadă, subiectul a fost relansat în urmă cu câteva zile de Szakats Istvan, pentru a reaminti că ideea reînvierii parcului e a societății civile și pentru ca ea să nu fie confiscată în mediul politic. Asta chiar dacă societatea civilă deja a inițiat comunicarea cu mediul politic pentru ca demersul să nu rămână la stadiu de vis. Primăria lui Emil Boc (recent liberal) ar putea fi implicată, însă în acest moment e puțin probabilă o asociere între municipalitatea de la Cluj și Ministerul PSD condus de Rus.

Ce spune Planul Urbanistic General: spaţiu verde, cu acces public nelimitat

„Parcul Feroviarilor este al doilea spaţiu verde amenajat al municipiului ca dimensiune, după Parcul Central.
Din motive regretabile, opuse unui interes public general, această valoroasă suprafaţă a dispărut din preocupările deţinătorilor și gestionarilor ei şi mai ales din obişnuinţele locuitorilor oraşului. În ultimii ani, parcul nu a mai fost amenajat, dar cel puţin a rezistat încercărilor de deturnare a scopului acestuia, de grădina publică. Din acest punct de vedere, statutul parcului a fost întotdeauna acesta şi s-a putut conserva – un spaţiu verde cu acces public nelimitat. Aşadar păstrat identic şi în noile documente ale municipalităţii – planul urbanistic general şi strategia oraşului”, a precizat arhitectul Eugen Pănescu, director Planwerk şi membru al echipei care a lucrat la noul PUG, în vigoare din acest an.

„Personal, ca şi clujean, sunt ataşat acestui loc, mai ales acum când se află în cea mai proastă etapă din istoria lui. Totuși, consider norocoasă situația parcului Feroviarilor, care se pare că încă are mulţi prieteni. Prieteni poate cu mai puţini bani, dar cu multe idei şi energie, care nu vor decât să redea un parc acelora care au nevoie de el, fără să plăteasca bilet de intrare sau să fie membri ai unui club. De aceea privesc cu mare speranţă viitorul parcului, pentru care metode de implicare mai noi pentru Cluj, dar deja testate în alte locuri ar putea face din el unul dintre cele mai plăcute locuri de pe Someș şi din oraş”, a completa Pănescu, arhitect membru a viitoare Fundaţii.

Ce spune “intermediarul” Aurelia Cristea

„Există o asemenea dorință de preluare a parcului de o federație formată din mai multe organizații de la Cluj. S-a reușit până acum demararea procedurii de reziliere a contractului între CFR SA-Regionala CFR Infrastructură Cluj și Clubul CFR 1907. Din păcare acest lucru s-a făcut prin instanță pentru că nu s-a reușit o desfacere a contractului prin acordul părților. Dacă nu se întâmpla așa, existau șanse reale ca parcul să fie redat comunității clujene. Până nu se soluționează acțiunea de pe rolul Tribunalului Comercial, nu se poate face nimic pentru că terenul nu este liber de sarcini. Direcția este aceasta, ca parcul să ajungă la comunitate și să fie utilizat în cele mai bune condiții. Este foarte clar că cei de la Căile Ferate nu au fonduri pentru a reabilita Parcul Feroviarilor. Există acestă formulă de preluare a parcului de către o federație deci un parteneriat cultural, dar și posibilitatea reabilitării lui din fonduri europene. Depinde și de interesul Companiei. Nu știu dacă sunt șanse ca anul acesta să se întâmple ceva cu Parcul. E la mine pe lista de priorități, dar din păcate procesul din instanță a încurcat toate lucrurile”, a subliniat deputatul PSD Aurelia Cristea.

Asocierea sa cu societatea civilă nu are nicio legătură cu planurile sale politice (eventualitatea unei candidaturi la primăria Cluj), după cum chiar acesta a precizat. „Este vorba despre o cerere care mi-a fost adresată și mie și este de datoria mea să le întorc oamenilor în concret ceea ce doresc pentru că eu am un mandat public de la ei”, a mai spus Cristea.

„Despre Ministrul Transporturilor Ioan Rus, pot să vă spun că este la curent cu solicitările referitoare la Parcul Feroviarilor. Am discutat despre această chestiune personal, dar este prematur să se pronunțe, având în vedere procesul”, a afirmat Aurelia Cristea.

Ce spune contractul CFR-CFR
Contractul de asociere între Compania Națională de Căi Ferate și CFR Ecomax Cluj (societate pe care funcționa Clubul de Fotbal CFR 1907) a fost semnat în 12 septembrie 2006. CFR SA aducea ca aport la asociere terenul de peste 5,3 hectare (Parcul Feroviarilor din Cluj) evaluat de Darian la peste 7,4 milioane de lei, iar CFR Ecomax își asuma o investiție de cel puțin 17,5 milioane de lei în crearea unei baze sportive pe respectivul teren, dar și investiții imobiliare pentru susținerea funcționării respectivei baze sportive (hotel, clădiri administrative, etc). Contractul de asociere a fost încheiat pe o perioadă de 25 de ani. Procesul verbal de predare a terenului s-a făcut în 22 aprilie 2010. Potrivit contractului, CFR Ecomax s-a angajat să plătească 10% din profitul realizat, dar nu mai puțin de 22.500 lei pe lună către Regionala Căi Ferate Cluj din a 25-a lună de la semnarea procesului verbal de predare – primire. Contracul mai stipulează că în condițiile în care trei luni consecutiv nu este plătită respectiva sumă, CFR va notifica CFR Ecomax asupra rezilierii contractului. Deci Clubul CFR trebuia să plătească cota de asociere începând cu luna mai 2012.

La început de 2015, totul se reduce la bani

În prezent parcul Feroviarilor din Cluj este prins într-ul litigiu pe rolul Tribunalului Cluj cu miză financiară pentru ambele părți. Compania cere de la Club contravaloarea cotei de asociere din perioada mai 2012 până în 9 noiembrie 2014 calculată la valoarea de peste 681.000 lei, penalități la sumele datorate calculate la valoarea de peste 148.000 de lei, plus penalități până la plata efectivă a debitului. La punctul doi al acțiunii formulate de CFR SA se solicită rezilierea contractului pentru neplata cotei de asociere și obligare Clubului să plătească și despăgubiri rezultate din dreptul de superficie pentru terenul de fotbal deja realizat în parcul Feroviarilor pe 3.456 mp, începând cu 28 martie 2011 (termenul la care a fost realizat respectivul teren de sport) și până în prezent.

Deci Regionala de Căi Ferate are pretenții financiare de minim 830.000 de lei, plus penalitățile și sumele rezultate din utilizarea celor 3400 de mp din Parcul Feroviarilor pentru teren de fotbal.

CFR 1907 a fost de acord cu rezilierea. Dar a pus condiții

Având în vedere faptul că CFR Ecomax nu a plăti cota de asociere, Regionala din Cluj a făcut începând cu mai 2012 o serie de notificări către Club prin care cerea plata banilor. Prima dintre ele s-a făcut când structura era încă condusă de actualul viceprimar Gheorghe Șurubaru. Notificări similare s-au mai făcut de următoarea conducere, atât în 2012, cât și în 2013 și în 2014.

Președintele Consiliul de Administrație al Clubului CFR 1907, Iuliu Mureșan, a răspuns într-o adresă din 28 august 2014 că este de acord cu rezilierea, însă a pus o serie de condiții. În primul rând a motivat că investițiile din contractul de asociere nu au putut fi realizate deoarece primăria Cluj a refuzat să emită autorizațiile de construire necesare.

Potrivit adresei, Clubul a investit 150.000 de euro în crearea terenului de fotbal din parc și a cerut identificare unei formule juridice privind încetarea contractului cu acordul ambelor părți, cu păstrarea dreptului de folosință asupra acestui teren, zece ani, în comun, între club și angajații Regionalei CFR Cluj. Mureșan a menționat că clubul se angajează să întrețină terenul, iar Regionala trebuie să plătească utilitățile. În caz contrar ar trebui să despăgubească clubul privind investiția realizată.

Administrator câțiva ani a parcului acum prins în litigii pe motive de neplată a redevenței, clubul CFR e dispus să renunțe la teren, nefiind interesat să mai pună în practică vreun proiect. „Clubul ar fi făcut un proiect frumos, cu spații verzi, desigur și cu spații de sport. Dar atunci așa numita societate civilă s-a opus și nu am mai făcut nimic, iar acum parcul e în paragină. Erau atât de interesați de spațiul public încât la un moment dat au spus că dacă se dau bani, renunță la demers”, spun surse apropiate clubului. Szakats Istvan respinge categoric o astfel de idee, dar nu contestă că e posibil ca, sub „acoperirea” societății civile, cineva să își fi asumat rol de „mediator”. “Niciunul dintre noi nu ar fi făcut așa ceva. Categoric nu s-au cerut bani, asta pare o glumă”, spune Istvan.

Cum se vede viitorul Parcului Feroviarilor la Ministerul Transporturilor

Surse din Ministerul Transporturilor au declarat pentru Actualdecluj.ro că ambele soluții propuse din Cluj pentru preluarea Parcului Feroviarilor sunt dificile. „Parcul nu poate fi concesionat gratis către o federație pentru că, potrivit legii Compania de Căi Ferate, trebuie să facă profit. Parcul nu poate fi cedat primăriei clujene deoarece nu este posibilă promovarea unei Hotărâri de Guvern prin care patrimoniul Companiei să fie diminuat. Există o propunere de asociere venită din Cluj ca parcul să fie dat unei Federații, din august 2014 tocmai ca acest parc să intre în circuitul social de la Cluj. Perioada propusă pentru asociere este de 15 ani. Nu s-a răspuns încă la această solicitare. Tehnic nu este posibil să se dea gratis acest parc. Ceea ce se poate face este un parteneriat pentru igienizare și reabilitarea acestui parc. Însă aceste formalități nu se pot demara pentru că în prezent terenul este în litigiu, având în vedere procesul din instanță. Situația parcului este una ingrată. Nici Compania nu are fonduri pentru a le investi în acest obiectiv. Acum trebuie finalizat procesul și din păcare astfel de procese durează și câțiva ani. În momentul în care terenul devine din nou liber de sarcini se poate discuta, chiar dacă asta înseamnă că parcul va mai sta în aceeași situație încă o perioadă”, au sintetizat viitorul parcului Feroviarilor sursele din Ministerul Transporturilor.

Primăria a tatonat preluarea parcului în 2014. „Trebuie doar să ni-l dea”

2014 a fost anul în care liderii locali din administrația clujeană s-au asociat cu ideea preluării Parcului Feroviarilor. Mai precis, declarații a făcut primarul Emil Boc. Iar somații pe acest subiect către primăriei a făcut consilierul local PNL Ioan Bîldea, pe când el și primarul din Cluj nu erau încă colegi de partid în marele „nou” PNL. În vara lui 2014, Boc susținea că primăria poate prelua cu mare drag Parcul Feroviarilor. Dacă i se oferă. „Primăria va lua fără niciun fel de problemă de la orice proprietar orice parc al Clujului care va fi oferit. Trebuie doar să ni-l dea pentru că, oricum, clujenii cred că orice obiectiv din Cluj e a Primăriei. Aşa încât cu cât îl va primi mai repede cu atât mai bine. Orice spaţiu neîntreţinut din oraş, orice lucru care nu arată bine lumea crede că e de vină Primăria. Noi îl vom lua cu mare drag dacă ne va fi dat și îl vom și moderniza și întreține”, declara public primarul Emil Boc.

Un consilier local: de la visul cu „bucuria copiilor” la “totul s-a blocat”

Bîldea merge și mai departe și cerea primarului să facă o solicitare de preluare a parcului. „Domnule primar Emil Boc, să dispuneți demararea procedurilor de înștiințare oficială a Companiei Naționale a Căilor Ferate cu privire la dorința municipalității de a prelua și moderniza acest parc. Acest lucru trebuie făcut pentru a demonstra că intențiile primăriei sunt serioase, nu doar declarații politice. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca municipalitatea să-si exprime în scris dorința de a prelua acest parc. În plus, sunt convins că vor susține această idee și cei doi clujeni care astăzi se află în fruntea Ministerului Transporturilor: domnul ministru Ioan Rus și secretarul general al ministerului, domnul Mircea Jorj. Orice amânare nu este decât în dezavantajul clujenilor, care sunt văduviți de un spațiu verde de ani de zile, asta pentru că autoritățile nu au reușit până acum să înțeleagă că acest parc trebuie redat celor care au cea mai mare nevoie de el. Imaginați-vă bucuria copiilor și a părinților care pot să-și petreacă timpul liber într-un spațiu verde, pe malul Someșului Mic, frumos amenajat, izolat de trafic și zgomot. Spații care sunt atât de puține în oraș la momentul actual”, cerea într-o adresă Bîldea. În prezent, Bîldea recunoaște că totul s-a blocat, având în vedere acțiunea de pe rolul instanțelor clujene și că nici primăria nu mai poate face deocamdată nimic.

Text: LUMINIȚA SILEA, KRISTINA REȘTEA

Sursa foto: federația Parcul Feroviarilor

Actual de Cluj