Orașul privat n-are ce căuta într-o pretinsă Capitală Europeană. Primăria trebuie să-l preia
AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - feb. 21, 2015 0 873
Intravilanul s-a extins necontrolat în ultimii 25 de ani iar acum municipalitatea plătește prețul. Are un oraș privat cu 400 de străzi care, deși este în Cluj-Napoca iar riveranii plătesc impozite, nu poate beneficia de servicii publice de la primăriei. Oamenii înoată în mizerie, își rup mașinile, n-au asfalt. Un consilier local, susținut de viceprimarul Anna Horvath a venit cu o propunere de normalizare a orașului pe măsura pretențiilor sale de Capitală Europeană.
Politica primăriei referitoare la cele 400 străzi private din Cluj-Napoca este proastă. Administrația ar trebuie să aibă un compartiment/serviciu care să se ocupe de integrarea respectivelor artere în oraș, concomitent cu identificare de fonduri europene pentru modernizarea lor. „Se refuză primirea în patrimoniul primăriei a acestor străzi și nu luăm în calcul banii care vin pe următorul orizont de angajare fonduri europene, 2014-2020. O finanțare de 85% din aceste fonduri nu ne-ar strica și ar rezolva problema ultițelor din Cluj-Napoca cu doar 15% finanțare din bugetul local”, a atras atenția consilierul PSD Irimie Popa.
Situația arterelor private este jalnică, adaugă consilierul. „Cele 400 de străzi private au o pondere consistentă din trama stradală a orașului. Este anormal și nefiresc ca locuitorii de pe acestea să înoate în mizerie și să își rupă până și mașinile de teren. Hotărârea Consiliului Local nr. 62 din 9 martie 2010 a introdus conceptul de străzi private în oraș și nu este normal ca în cinci ani de zile să nu poată fi preluată nicio stradă. Se motivează că nu se respectă condițiile tehnice, dar primăria are la dispoziție pârghii legale pentru corectarea situație. Fie să exproprieze cetățenii, fie să îi chema la primărie pe proprietarii de artere private și să le preia de comun acord”, a subliniat Popa.
În teren, lucrurile sunt și mai dramatice și există un oraș privat de care primăria se dezice și a cărui situație nu dorește să o rezolve. „Nu putem să vorbim de un oraș privat în Cluj-Napoca. Dacă nu preluăm aceste străzi cum putem să accesăm cei 85% bani nerambursabili. Trebuie să fim proprietari. Iarna îi condamnăm pe acești clujeni. Nu intră mașinile de salubrizare, de ridicat gunoiul, dar le spune că ei trăiesc într-un oraș de cinci stele”, a afirmat consilierul local.
Nu este prima dată când un consilier local cere executivului primăriei să ia în serios situația străzilor private. Un alt militant pentru trecerea acestora în patrimoniul primăriei este și consilierul PNL Ovidiu Florian. Este adevărat că Florin are interese imobiliare și împreună cu un partener de afaceri a devenit el însuși coproprietar în extensia Europa pe o alee de acces nouă, de 3 metri, cu trotuar doar pe o parte, prevăzută într-o documentație de urbanism pentru trei locuințe colective mici pe Aurel Gurgianu, aprobată la finalul lui 2014. Situația arterelor private din oraș este paradoxală, susținea consilierul, exemplificînd cu strada Gh. Bibescu care este privată, deținută de zeci de cetățeni, însă are pe ea rețele publice deținute de companiile de utilități. În luna ianurie, Florian a propus executivului primăriei să caute o soluție măcar pentru preluări parțiale de străzi private.
De cealaltă parte, oamenii din conducerea primăriei au opinii diferite cu privire la străzile private. Viceprimarul Gheorghe Șurubaru a menționat că prelurea străzilor private se poate face doar în baza HCL nr. 62 a consiliul local, cu respectarea condițiilor tehnice fixate de respectiva hotărâre. „Legea este lege, iar interesele locale sunt cu totul altceva”, e de părere Șurubaru.
În schimb, viceprimarul Anna Horvath susține că este nevoie de o analiza din partea Direcției Tehnice a primăriei privind demersurile pe care municipalitatea trebuie să le facă pentru a prelua arterele private. „Trebuie să știm exact dacă putem sau nu expropria proprietarii de străzi sau dacă îi putem soma să își predea străzile primăriei”, a spu Horvath care a cerut oficial respectiva analiza, fără să fixeze deoacamdă un termen până la care aceasta să fie gata.
„Nu putem condamna jumătatea privată din Cluj. Sunt străzi, domeniu public ale primăriei care nu respectă cei 7 metri carosabil cu câte un metru jumătate troture. Hotărârea dată în 2010 prin concursul primarului plecat dintre noi, dar nu trecut în neființă, Sorin Aportu, poate fi modificată sau revocată. Prin aceasta nu s-a stabilit un moment 0 de la care să nu se mai preia străzi care nu respectă normativele tehnice. Ce facem cu clujenii care de la Revoluție până în 2010 au beneficiat de recepții din partea primăriei și li s-a spus că este în regulă să aibă o străză de un metru? Lucrurile trebuie regândite și aduse la normalitate”, a mai afirmat consilierul Irimie Popa.
Politica primarului: imobiliarii să-și asume până la capăt asfalt și străzi decente pentru clujeni
Problema străzilor private nu se rezolvă deoarece ar implica ca primăria să preia obligațiile imobiliarilor față de cei cărora le vând apartamente pe o stradă privată, subdimensionată și fără asfalt. Aceasta este politica enunțată în repetate rânduri de primarul Emil Boc. În plus, administrația locală nu se grăbește cu preluarea de artere privată pentru că și așa fondurile din buget nu ajung pentru repararea și modernizarea arterelor care deja sunt în domeniul public.
Edilul menționa că strada trebuie predată de imobiliari cum scrie în lege, cu standardele cerute şi cu asfaltul pe ea, după care primăria o întreţine de acolo în colo pentru totdeauna, însă a precizat că primăria este deschisă să discute situaţiile particulare pentru găsirea şi rezolvarea problemelor de preluare, în ordinea priorităţilor.
300 de artere private în 2010
Administraţia a constatat la începutul lui 2010 că în Cluj-Napoca sunt 270 de străzi private pe care locuiesc plătitori de taxe şi de impozite şi că trebuie să facă ceva în acest sens. Așa s-a adoptat HCL nr. 62 pe care, din 2010 de la adoptare, administrația nu a preluat nicio stradă privată din oraș. Nomenclatorul stradal din 2013 şi inventarul domeniului public al primăriei atestă 830 de artere în domeniul public şi 312 străzi private.
