Închide

Opinie. Cum navighezi în marea de coach-i, vindecători, specialiști şi influenceri?

Opinie by Kristina Reştea - Mai 16, 2018 0 244

Nu ştiu voi ce ziceţi, dar eu observ că  în ultima vreme, parcă mai mult ca oricând, imediat ce deschizi poarta lumii virtuale, primeşti zeci de oferte care promit să îţi uşureze viaţa. Pe e-mail, prin reclame, de la diverse site-uri şi mai ales pe Facebook curg râuri de veşti îmbucurătoare – mai în fiecare zi am pe yahoo câte un mail de la un „dr.” care anunţă dieta senzaţională de o săptămână prin care slăbeşti 7 kg, în colţuri pe la site-uri de ştiri (!) se strecoară reclame ce zic că plante minune vindecă diabetul în câteva zile şi să nu mai vorbim de coach-i şi terapeuţi… Care sunt peste tot. Multe, multe workshop-uri, conferinţe, traininguri şi sesiuni promit să te vindece de orice, să te înveţe rapid să fii antreprenor, milionar sau, pur şi simplu, să fii fericit în 7 paşi. Simpli.

Desigur că să înveţi mereu e treabă admirabilă, să vrei să te perfecţionezi e ideal şi e de-a dreptul minunat să fii dispus ca, deşi ai deja un job, să te apuci să aprofundezi un alt domeniu. Sunt multe conferinţe utile, cu oameni profesionişti, multe workshopuri din care înveţi ceva. Asta e drept. Dar apoi mai sunt şi celelalte reuniuni: cu unii care vând fără discernământ „vindecări” miraculoase, cu unii care îţi promit să te înveţe să fii antreprenor, fără ca ei să fi avut vreodată un business de succes, care îţi iau bani ca să îţi spună nimicuri sau să toarne sloganuri, sunt unii care vor să devină vedete după ce îţi cer taxă de participare ca să îţi spună să fii tu însuţi sau să îţi recomande ca, dacă ai eşuat o dată, să nu te opreşti din încercări. E inflaţie de „specialişti”. Sunt atât de mulţi, încât nu mai ştii unde sunt profesioniştii adevăraţi. E plin internetul de „specialişti” în orice.

De luni întregi trecem prin scandalul cu legile Justiţiei şi ai impresia că toţi sunt specialişti în Drept. Am fost săptămâni în şir la proteste, am admirat mobilizarea, m-am bucurat că oamenii se arată interesaţi de ceea ce se întâmplă în societate, dar trebuie spus şi asta: între miile de participanţi la proteste s-au aflat şi unii care nici măcar nu citiseră legile pe care au venit să le conteste. E absolut legitim să fii revoltat, dar, pentru asta, cred eu că trebuie să fii în primul rând informat. Şi chiar informat fiind, trebuie să admiţi că nu eşti specialist în Drept şi să fii dispus să îi asculţi pe cei care şi-au ales această profesie.

E plină ţara de „specialişti” în construcţii, arhitectură şi urbanism. Orice vecin îşi poate da acum cu părerea despre cum mai trebuie pus un gard la bloc, o grămadă de proprietari au decis frumos să îşi închidă balcoanele apartamentelor, mari dezvoltatori cred că au ei gusturi mai bune decât arhitecţii absolvenţi de şcoli lungi, vecinii contestă proiecte legale fiindcă ceva nu le convine, dar lasă altele aberante să se ridice nestingherite. Toată lumea știe unde trebuie făcut un parking, pe unde ar trebui lărgite străzi pentru mașini și, în general, cum să se construiască.

Trăim, apoi, și în Raiul fotografilor. Mulți cred că dacă au un smartphone pot fi fotografi. Ei bine, nu e chiar așa, pentru că și asta e profesia cuiva și fotografiatul înseamnă – culmea! – mai mult decât să apeși un buton ori să atingi un ecran. E și aici artă și muncă și talent.

Prosperă Instagramul de bloggeri și „influenceri”, care îți vând produse, „ape vii”şi alcaline și programe de „lifestyle”. Cine sunt ei, de unde au apărut și ce cunoștințe au… asta e vag…

Sunt peste tot „specialişti” în Comunicare. Asta deja nici nu mai e atât de greu. E abundenţă de strategi, comunicatori, experţi în branding şi promovare. Toţi ştiu să facă asta.

De când a izbucnit criza refugiaţilor a explodat internetul de păreri despre extremişti şi terorişti, multe lansate de oameni care nu s-au oprit vreodată să citească ceva consistent despre istoriile din lumi îndepărtate sau despre geopolitică.

Dar, dintre toate categoriile de „specialişti” care populează internetul cu teorii, păreri şi opinii neargumentate, cei mai periculoşi îmi par cei care se exprimă pe teritoriul Medicinei. Unii poate chiar îşi permit să facă recomandări nefondate bolnavilor sau aparținătorilor. Aici deja vorbim de vieţi de oameni. Au apărut şi tot apar o mulţime de site-uri obscure, pline de teorii conspiraţioniste, care iau câte o bucată de adevăr, o distorsionează de nu mai seamănă cu realitatea şi ţi-o servesc drept Adevăr. Operează în lumea asta incredibil de mulţi „vindecători”, de adepţi a tot felul de „tratamente alternative”, promotori de Nouă Medicină Germanică ce declanşează decizii periculoase şi alte teorii incredibile sau neaprobate de experţi în Sănătate, „terapeuţi” care le promit oamenilor să îi vindece de cancer prin puterea gândurilor bune, prin „chirurgie de lumină” ori printr-o dietă. Apar „doctori” pe care nu îi găseşti în lista Colegiului Medicilor, „experţi” pe care comunitatea specialiştilor i-a contestat sau adepţi ai unor controversaţi guru străini, condamnaţi prin ţările lor de origine, care promovează „tratamente” fără studii clinice, fără dovezi solide, fără aprobări. De fapt, te şi întrebi cum pot astfel de personaje să funcționeze, să se promoveze, să țină cursuri, conferințe, tabere etc, deşi răspândesc idei periculoase. E cumva incredibil să existe oameni care să le spună bolnavilor de cancer că se pot vindeca singuri de tumori agresive şi să le mai şi ia bani pentru asta. Dacă ai avut vreodată bolnav pe cineva drag, care ţi-e încă alături datorită tratamentelor din spitale şi a medicilor adevărați eşti probabil îngrozit să ştii că altora li se răpeşte şansa asta. Ori că renunţă singuri la ea. Sigur, e cumplit să ajungi într-un spital de pe la noi, te-a zguduit cazul HexiPharma sau cel al lui Burnei ori Lucan. Dar de aici și până la a contesta toți medicii e cale lungă. Medicina nu a învins toate bolile, dar a avansat mult în ultimii ani – s-au neutralizat boli care altă dată ucideau pe capete, s-au perfecționat tratamente, a crescut speranța de viața. Sunt medici şi cercetători care petrec ani şi ani pentru studii, care fac cercetări serioase, care aşteaptă aprobări de tratamente şi, în tot timpul ăsta, apare câte un „expert” care vinde teorii neprobate. Şi apoi unii le share-uiesc fără rezerve şi discernămant „teoriile”, dau sfaturi, îşi dau cu părerea pe teme care, de fapt, necesită expertiză solidă. Există, însă, medici care pot fi întrebaţi, există surse serioase de informaţii. Cum proliferează site-uri obscure şi indivizi care îşi permit să dea sfaturi medicale, fiindcă au citit o carte, două pdf-uri şi au văzut 3 filmuleţe pe youtube? Nefiind experți pe toate domeniile, cred că și putem fi păcăliți ușor. De asta zic: întrebați specialiști! Am văzut chiar lângă mine cum se formează un medic –  câți ani de muncă, ce volume de informații, ce stres, ce responsabilități sunt în spate. Și tocmai de aceea respect şi mai mult această profesie. Vorbesc de medici adevăraţi, nu de promotori de tot felul de „terapii alternative”, nu de „homeopaţi” nerecunoscuţi de cei din profesie, nu de şarlatani.

Dar apoi… trăim în ţara în care o vedetă tv îşi permite să dea sfaturi despre vaccinuri şi să le spună părinţilor cum să abordeze o astfel de temă de importanţă majoră pentru sănătatea publică. Printre perlele recente: a ajuns să spună că o instanță ar fi acceptat că virusul rujeolei nu există; a folosit drept „cârlig” un caz internaţional pe care şi-a permis să îl distorsioneze înfiorător. Apelul lui Raed Arafat e de bun simţ: „Vă rog să vă informați direct din surse credibile și să nu vă lăsați induși în eroare, întrucât cazul respectiv este celebru, iar decizia Curții Supreme Germane nu se referă la existența sau nu a virusului, ci la un pariu pus de un antivaccinist”. Nu e singurul caz în care un personaj lansează minciuni şi teorii neverificate, distorsionând realități ori utilizând, pe alocuri, termeni medicali. Cu atât mai mult, nefiind nici noi specialiști, suntem expuși la dezinformări. Da, putem fi păcăliți și induși în eroare. Știți celebrul caz al teoriei legăturii vaccin-autism, infirmată de ani de zile, dar folosită încă de anti-vacciniști. Asta, cred, se poate reţine: să căutăm surse bune, să încercăm să ne informăm din surse credibile. Şi, mai ales, să înțelegem că nu degeaba diagnosticurile nu se pun pe net și nici nu ni le punem singuri. Se pot întreba medici. Un medic, doi, trei, mai mulţi. Dar profesionişti. Poți, într-adevăr, să ceri mai multe păreri, dacă una nu te convinge. Decât să accepţi fără ezitări o teorie controversată sau incredibilă lansată pe net și să o urmezi fără rezerve, nu mai bine apelezi la părerea profesioniştilor? Sunt atâţia medici, cu ani grei de studii în spate, sunt cercetători care studiază… cum să crezi fără rezerve în ceva ce a apărut pe un site obscur sau într-o teorie lansată de câte un personaj controversat? Cum să arunci opinii anti-vaccin, că aşa ţi se pare ţie, deşi, cel mai probabil, chiar tu eşti vaccinat? Cum să recomanzi metode de „autovindecare”, un ceai sau „cristale” ca tratamente pentru boli înfiorătoare? Nu contest importanța gândirii pozitive ori a unei diete speciale pe parcursul unui tratament, dar asta nu are cum să țină loc de tratament. În era în care tehnologia evoluează formidabil, în care unii fac cercetări „cutting edge”, noi ne întoarcem la vrăjitorii? Făcusem la un moment dat un interviu cu un cercetător în domeniul biomedical. Povestea cum, student la Medicină fiind, vedea pacienți murind, pentru că Medicina încă nu învinge orice boală, şi s-a descurajat. Ce a făcut? S-a dus acasă și a început să le recomande oamenilor să se roage ori să bea un ceai? Nu. A intrat în lumea cercetării și acum lucrează cu tehnologii avansate pentru a perfecționa tratamente. Da, un proces care necesită ani lungi de muncă și elaborate aprobări de FDA.

Nu spune nimeni să înghițim pe nemestacate orice ni se servește. Dimpotrivă.

Dar…

De ce să nu lăsăm specialiştii să fie specialişti, pe domeniile lor? Sigur, avem, fiecare, dreptul să alegem ce ni se potriveşte, avem dreptul să credem sau să nu credem în ceva, avem dreptul să exprimăm opinii și să ne împărtășim experiențele. Dar să dăm sfaturi pe teme pe care nu le stăpânim? De ce să nu lăsăm experţii să fie experţi? De ce să o lăsăm pe Olivia Steer să decidă cum se face o campanie de sănătate publică?

Dar, până la urmă, și părerea asta e doar o părere…

< Articolul precedent

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare