Închide

Omul primarului face, DNA tace! Într-o carmangerie celebră din Cluj se discută: cine și cum să fi pus mâna pe afacerea de ardere a gunoiului de la Pata Rât?

ActualitateAdministrațieOpinieTop News by Cosmina Fernoaga - sept. 04, 2018 1 1427

Jupânii care alcătuiesc „camarila” primarului Clujului n-au învățat absolut nimic din experiența antecesorilor lor, arestați pentru fapte de corupție, și nici nu par să aibă vreo remușcare, ori emoție, când li se ivește câte o ocazie de a fura din avutul public.  Nu s-au scurs trei săptămâni de când consilierii locali au aprobat fără să crâcnească un buget de 10 milioane de lei, pentru ca șeful Regiei Autonome a Domeniului Public să pornească afacerea cu gunoiul de la Pata Rât, ca să aflăm acum că această afacere era, de fapt, demult antamată, rezolvată, parafată, de niște băieți deștepți, bine înfipți, obișnuiți de-ai casei. Potrivit informațiilor Actual de Cluj, un proprietar de carmangerie din Cluj, cu un oarecare „istoric”,  s-ar fi lăudat în diferite cercuri că a semnat un contract de asociere, pe cinci ani, cu Ion Pantelimon (omul pe care Emil Boc l-a plantat în fruntea Regiei Autonome a Domeniului Public), în vederea construcției unui sistem de ardere a deșeurilor. Cumva, omul era până și el mirat de cât de bine și rapid s-a putut încheia „deal-ul”,  având în vedere că Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), este o structură cât se poate de publică, finanțată aproape în întregime din banii municipalității. Nimeni nu știe care au fost condițiile acestei asocieri, pentru simplul motiv că nu a existat vreo procedură transparentă de atribuire a contractului de asociere. Afacerea a fost gestionată strict după bunul plac al lui Pantelimon. Consiliul Local nu a fost informat, SEAP-ul nu s-a întâlnit cu vreun anunț de asociere, iar cei din Primărie, în mod foarte amuzant, pretind că nu era treaba lor să știe despre afacerile și lucrările învârtite de Pantelimon din banii municipalității. Nu e clar nici ce rol au membrii Consiliului de Administrație din cadrul RADP, însă, le lansăm aici întrebări de bun simț, la care atât ei cât și Primăria ar fi trebuit să poată oferi răspunsuri – și cu un drum poate se sesizează și Direcția Națională Anticorupție. Așadar, ce prevede contractul de asociere pe care RADP l-a semnat, în vederea realizării unui sistem de ardere a deșeurilor? Cine este firma care s-a angajat să furnizeze stația de ardere a deșeurilor (cine se ascunde în spatele proprietarului de carmangerie)? Ce pretenții a emis RADP-ul? În ce constă angajamentul dintre părțile asociate? Ce durată are contractul?  Ce se întâmplă cu stația de Prioliză, după ce acest contract de asociere expiră? Ce câștigă municipiul Cluj Napoca, sau ce pierde? Cât câștigă partenerul privat din această afacere? De ce Ion Pantelimon a încheiat pe ascuns contractul de asociere și cine i-a dat aprobare să-l încheie? Pe ce s-a bazat Ion Pantelimon când și-a selectat partenerul privat pentru furnizarea stației de prioliză, pe simțurile lui proprii și infailibile? Câți bani mai are de cheltuit municipalitatea pentru acest sistem? De ce Consiliul Județean și Asociația Județeană Eco Metropolitan nu sunt la curent cu planul RADP, având în vedere că sistemul ar trebui cooptat în proiectul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID)?

Culisele afacerii. Primăria zice că nu știe cum

Cu o prezentare sumară și în baza majorității asigurate de Emil Boc în Consiliul Local, șeful RADP a reușit foarte ușor să obțină angajamentul municipalității în privința finanțării acestei afaceri. Fără vreo dezbatere publică, fără acordul Asociației Județene Eco Metropolitan, fără acordul Consiliului Concurenței care să ateste că regiei conduse de Pantelimon nu i se face un cadou din fonduri publice, fără un plan de afaceri, administrația locală a aprobat planul lui Pantelimon, acceptând să-l finanțeze, numai într-o prima etapă cu 10 milioane de lei. Contactat telefonic, viceprimarul liberal Dan Tarcea a spus că nu e la curent cu modul în care s-a petrecut asocierea cu furnizorul stației de prioliză, și că nici nu știe cine este aceasta, dar a recunoscut că RADP a dat drumul la afacere chiar înainte ca forul local s-o aprobe. „ Păi da, s-a pregătit terenul acolo. RADP a făcut lucrările. Iar acum urmează să fie adusă stația de prioliză. Acolo RADP e responsabil. Trebuie să fi avut o procedură deschisă pentru parteneriat. Nu cred că se putea altfel. Dar nu, nu știu cine furnizează stația de ardere. Nu pot să știu eu chiar toate lucrările și contractele RADP”, a spus Tarcea. Primarul Boc nu a putut fi contactat pentru a explica cum s-a încheiat acest parteneriat cu un privat pentr o perioadă de cinci ani, și cum de nimeni nu știe în ce condiții. Pe Ion Pantelimon, de asmenea, încă îl așteptăm cu explicații. Cât despre partenerul fantomă al RADP, se specluează că ar fi vorba despre proprietarul  unei celebre carmangerii din Grigorescu, investitor și în sectorul imobiliar – acum câțiva ani era depistat de DNA în strânse legături de amiciție cu fostul primar al Clujului, Sorin Apostu. În prezent, Apostu este angajat la una dintre firmele condamnatului fugar Ioan Bene (un obișnuit al contractelor finanțate din banii administrației clujene).

Tișe, părtaș la afacerea lui Pantelimon?

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, este responsabil de implemnetarea CMID. Acesta s-a lăudat că în maxim doi ani, noul centru ecologic de depozitare a deșeurilor se finalizează, urmând a deservei întreg județul Cluj – cum  de altfel prevede legea – inclusiv municipiul Cluj Napoca. Cum a fost, prin urmare, posibil, ca RADP-ul Primăriei să semneze un contract de asociere pe cinci ani, cu un privat, pentru o stație de ardere care nu va putea fi integrată în sistemul ecologic gestionat de Consiliul Județean și Asociația Județeană Eco Metropolitan? Potrivit informațiilor Actual de Cluj, Pantelimon ar fi primit garanție de la însuși Alin  Tișe că sistemul CMID va fi amânat, că nu va deveni funcțional prea curând, astfel încât acesta să aibă posibilitatea să își încheie afacerea. Există prevederi legale foarte stricte care autorizează un singur centru de colectare și depozitare a deșeurilor, la nivelul întregului județ. Este vorba despre mult așteptatul CMID (Centrul de Management Integrat al Deșeurilor), construit de Consiliul Județean și coordonat de Asociația Eco-Metropolitan, asociație din care este parte inclusiv municipiul Cluj Napoca, împreună cu toate celelalte unități administrativ teritoriale din județul Cluj. Din momentul în care CMID ar deveni funcțional, toate rampele temporare din județul Cluj, precum și cele neconforme, sunt închise. La fel și rampa municipalității, coordonate acum de RADP. Cum va putea RADP să amortizeze  investiția efectuată de Consiliul Local la Pata Rât, în cadrul acestei afaceri, în condițiile în care  stația de prioliză nu se pliază pe actualul sistem de depozitare ecologică, realizat în cadrul CMID, fiind imposibil de asimilat proiectului pe care îl derulează Consiliul Județean?

Ion Pantelimon, mâna cea mai costisitoare a edilului Boc  

Șeful RADP (foto jos, prim plan) este nimeni altul decât omul care a condus Regionala de Drumuri și Poduri Cluj, pe vremea când Emil Boc era premier al României. Din postura aceasta, Pantelimon a gestionat construcția centurii ocolitoare Vâlcele – Apahida, supranumită și „centura de aur” din princina costurilor imense de realizare (de trei ori mai mari față de cât s-a estimat inițial). Cei 25 de km de centură s-au finaliat în nu mai puțin de 7 ani de la începerea lucrărilor, iar costurile au fost imense, în total aproximativ 160 de milioane de euro. Inaugurarea centurii a avut loc în octombrie, 2011, în prezența lui Emil Boc. După ce guvernul Boc a căzut, Ion Pantelimon și-a pierdut și el scaunul de șef al Regionalei de Drumuri. Imediat ce Boc a revenit la Primăria Cluj, a avut grijă să-l plaseze pe Pantelimon la șefia RADP, structură care administrează  și gestionează o bună parte din patrimoniul municipiului.

Vom reveni cu detalii și declarații pe marginea acestui subiect, și cu numele afaceristului, proprietar de carmangerie. 

Citiți și 

Cu bani de la stat, se pricepe bine să dea „tunuri”. Dubioasa afacere cu gunoi gândită de Pantelimon, făuritorul „centurii de aur” a Clujului

 

 

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.

Un comentariu

  1. Niște jeguri preocupate de furturi din banii cetățenilor,nici o aplecare onesta pentru binele comun. O adunătură de escroci care-și face de cap fără ca vreun procuror,cu sânge în instalație, să-și facă meseria.

Scrie un comentariu