Închide

Oamenii, monumentele şi poveştile din „Panteonul Transilvaniei”. Cum arată Scena Urbană în Cimitirul Central

ActualitateTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - nov. 01, 2015 0 1450

Pietre care au îmbătrânit, bănci pe care nu a stat de mult nimeni şi sunt acum îmbrăţişate de iederă şi monumente sobre cu nume de oameni care au scris povestea oraşului se amestecă în decorul cu nuanţe de portocaliu cu statui uneori stranii, cavouri cu blazoane şi cruci, morminte ascunse în spatele unor porți închise sau construcții îmbrăcate în frunzele ruginii ale unor plante cățărătoare. „Memento Mori” (“Aminteşte-ţi că vei muri”) stă scris mare, cu litere albe, pătate de rugini pe una dintre porţile Cimitirului Central, încadrată în multă toamnă. Imediat ce treci de ea (de poartă), se află cea mai veche placă de mormânt pusă în Hajongard şi pe ea scrie, în acelaşi registru: „Astăzi eu, mâine tu”. E un soi de forfotă liniştită (pioasă şi tristă), cu crizanteme cărate în plase în cimitirul central: suntem în preajma zilei în care, tradiţional, cei vii revin în locurile de odihnă ale celor care i-au părăsit. E şi zi în care simţi peste tot apăsarea care vine dinspre o altă tragedie, cea care a lăsat în urmă fum şi morţi, după un concert în club bucureştean.

Dar dincolo de asta, în 31 octombrie, în cimitirul central sunt hărţi. Hărţi care propun trasee – aşa încât dacă vrei vreodată să îţi aminteşti de cei care au clădit oraşul, să poţi să o faci, vizitând locul de odihnă şi monumentele din cimitirul-parc. Organizatorii Scenei Urbane au adus în acest weekend hărţi cu trasee, împărţite pe domenii, cu nume de personalităţi pe liste care rămân deschise şi posibil de completat. Au fost alcătuite în timpul unei şcoli de vară şi acum se împart chiar în locul pe care îl „luminează”. S-au făcut tururi ghidate şi a fost programat un concert-recviem.

Citeşte despre intenţiile organizatorilor de la Scena Urbană:

Oamenii de care (nu) uităm: Scena Urbană împarte trasee în Cimitirul Central

„Sunt foarte multe cimitire în lume care sunt vizitate, unde oamenii merg ca să descopere poveşti de viaţă care merită aflate. La Cluj, ca ghid, ai mai rar ocazia să conduci tururi în cimitir. Sunt multe lucruri de văzut la Cluj, aşa că turiştii mai rar apucă să ajungă şi aici. Dar în ultimii ani, lucrurile s-a mai schimbat. Sunt americani, germani, turişti străini care cer în mod expres să viziteze şi cimitirul”, spune, de la început, Sabin Potinteu, ghidul turului de sâmbătă după-amiază. Şi nu degeaba: aici câteva monumente şi plăci îţi amintesc de oameni care au contribuit la construirea și creşterea oraşului pe care îl locuim (sau îl vizităm) azi. Există şi un index al lor, cu peste 60 de monumente istorice, dar lista ar trebui actualizată, precizează ghidul. „Eclectic” e cuvântul care se pronunţă cel mai des, fiindcă locul amestecă mărturii din epoci şi în stiluri diferite.

„Panteonul Transilvaniei” e construit şi extins pe deal, aşa că de pe aleile sale vezi turlele catedraleor care domină orizontul oraşului. La intrare e industria zilei de „memento” (se vând flori, lumânări şi turtă dulce), iar înăuntru, pe trasee de alei cu frunze, stau alături cruci simple şi cavouri somptuoase, locuri de odihnă pentru „oameni de rând” sau principi, pentru personalităţi ale Transilvaniei şi pentru oameni din toate confesiunile. Şi la o intersecţie: un morman de gunoaie. Unele morminte au primit recent flori și lumânări, altele par uitate de ani de zile, câteva sunt opere de artă şi monumente, altele trădează cu accent kitsch încercări prea evidente (/nereuşite) de a nu pierde nume în uitare.

 

 

„Au fost înmormântaţi aici oameni cu funcţii importante în administraţia Transilvaniei”, precizează Potinteu, printre monumentele care au blazoane, fiindcă aici e loc de veci pentru baroni şi principi. Înainte de amenajarea cimitirelor de la margine de oraş, mormintele se săpau în jurul bisericilor, mai aminteşte acesta. Tocmai din acest motiv, se povestește că atunci când au început săpăturile pentru construcţia turnului Bisericii Sf Mihail, au fost găsite rămăşiţe pentru transportul cărora a fost nevoie de 14 care cu boi.

De pe una dintre alei zăreşti o piatră de mormânt cu craniu: ea marchează locul de veci al maiorului de Gladys, cel care a donat o parte din terenul unde s-a amenajat cimitirul. Ceva mai încolo, monumentul funerar al unui membru al familiei Hintz (de numele căruia se leagă Muzeul Farmaciei) e singurul din cimitir care are forma unei piramide egiptene. „Fiecare monument e construit în funcţie de influenţa şi anvergura persoanei îngropate acolo. Cavourile principilor sunt opere de artă”, atrage atenţia ghidul. Traversezi câteva alei, mai departe, şi dai de o altă istorie a oraşului. Un instructor de spadă italian se mută la Cluj, înfiinţează un hotel şi o companie de transport public cu birje. „Prima firmă de taximetrie a oraşului”. Dacă numele lui îţi sună cunoscut e fiindcă fostul hotel care i-a dus numele mai departe, Biassini, a intrat în istoria oraşului – cafeneaua de aici era loc de întâlnire pentru artişti înainte de „era” și mai celebrei cafenele New York. Azi, de numele Biasini se leagă un proiect imobiliar, iar fostul New York e în ruină „Cimitirul Central e locul de veci pentru personalităţi care au influenţat oraşul, de la familia Banffy la Emil Isac, Iuliu Haţieganu sau Emil Racoviţă. A fost denumit Panteonul Transilvaniei şi nu degeaba. De fiecare dată când veţi veni aici mai puteţi descoperi câte ceva nou”, spune ghidul.

Alături de harta cu locuri marcate sunt liste lungi (și încă posibil de completat) cu nume. Oamenii care au gândit câteva dintre cele locurile-simbol ale Clujul de azi: Spada Janos, maestrul constructor al Teatrului Național Maghiar (azi român), Pakey Lajos, arhitectul Hotelului New York – Continental și al vechiului Chios-Casino, Geiser Antal, inginerul șef al Transilvaniei responsabil de turnul catedralei Sf Mihail, de reglementarea străzilor orașului sau de dezvoltarea Parcului Central. Medici și oameni de știință care au salvat vieți sau au contribuit la dezvoltarea medicinei, ca Iuliu Hațieganu (creatorul Școlii de Medicină clujene), Mihai Manasia, Victor Papilian, Leon Daniello sau Emil Racoviță. Oameni care au dat muzică vieții și povești oamenilor, muzicieni ca Gheorghe Dima, Iosonczi Banffy Gyorgy, oameni de teatru și film ca Janovics Jeno, Ioan Fărăianu, Keler Ilona, scriitorul și arhitectul Kos Karoly, Ion Agârbiceanu, Banffy Miklos (scriitor, grafician, politician), Emil Isac, Victor Papilian, scriitor, dar și medic, Dominic Stanca, medic și scriitor.

Şi printre nume şi monumente, arhitecta Daniela Maier ne lasă un gând: „restaurarea romantică”. Asta ar presupune monumente de care avem grijă, dar fără să le „tăiem” legăturile cu locul în care au început să trăiască.

La ieșire/intrare:

Iar duminică seară, de 1 noiembrie, locul s-a luminat cu spectacol: Mozart şi REQUIEM, cu Alice Bacalu – Soprană, VIctoria Cormoș – Mezzosoprană, Alexandru Mânzat – Tenor, Alexandru Suciu – Bariton, Orchestra și corul Opera Group Project şi dirijor Vlad Eniu. Pregătirea muzicală a fost asigurată de Cornelia Cuteanu şi Regia artistică de Ina Hudea.

Sursa foto: Scena Urbana

Sursa foto: Scena Urbana. Poza de Crinela Fer

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.