O expoziție care prezintă România la sfârșitul anilor 1940, până la începutul anilor 1970, prin dezbaterile despre rasă și rasism, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj

O expoziție care prezintă România la sfârșitul anilor 1940, până la începutul anilor 1970, prin dezbaterile despre rasă și rasism, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj.

E a treia expziție dintr-o serie. ”Această a treia expoziție din seria Știință și Etnicitate are drept tematică România din perioada de la sfârșitul anilor 1940 și până la începutul anilor 1970. Ea urmărește să identifice atât continuitățile cât și discontinuitățile dezbaterii despre rasă și rasism, comparativ cu perioada precedentă, așa cum au putut fi urmărite în primele două expoziții din această serie”, arată curatorii.

Expoziția se deschide marți 28 martie la ora 17, în sala Reduta a Muzeului Etnografic. Curator e profesorul Marius Turda de la Oxford Brookes University. ”După anul 1945, România a intrat într-o perioadă de ocupație militară sovietică care a însemnat printre altele și închisoare politică pentru elitele culturale și epurarea drastică a instituțiilor științifice”, a prezentat acesta. ”În același timp, antropologia, medicina și genetica au fost condamnate oficial ca fiind burgheze, în vreme ce teoriile eredității, cum ar fi cele ale lui Gregor Mendel și T. H. Morgan, au fost înlocuite cu modelele pseudo-științifice propuse de T. D. Lîsenko și Olga Lepeşinskaia. Conturul unei noi abordări, în antropologie și în celelalte științe ale omului, a început să devină treptat tot mai evident. În conformitate cu modelul sovietic, scopul acestor noi abordări era de a reafirma preeminența socialului asupra biologicului și de a re-evalua importanța istorică a colectivității. Totuși, au existat oameni de știință români care au depus eforturi pentru a adapta metodologiile interbelice (în special metoda antropologică propusă de Francisc Rainer și cea monografică dezvoltată de Dimitrie Gusti) la noul mediu științific de inspirație sovietică. Ei au dorit să pună în evidență importanța cercetărilor lor antropologice pentru dezvoltarea noilor concepte comuniste despre om și societate. Din aceste motive, reinstituționalizarea antropologiei fizice ca disciplină științifică în România, începând cu anii ’50, dominată de Ștefan-Marius Milcu la București și de Olga Necrasov la Iași, cât și acceptarea oficială a darwinismului și, apoi, a geneticii umane în anii ’60, trebuie să fie înțelese în cadrele lor ideologice specifice. La urma urmei, aceasta a fost perioada în care ambițiile regimului politic din România erau acelea de a construi o nouă societate socialistă. Mai mult chiar, acest program socialist biopolitic a fost îmbrățișat fără rețineri de antropologi, sociologi, medici și biologi, care l-au adoptat ca element esențial cercetărilor lor științifice”.

Expoziția va fi deschisă până în 15 aprilie, de miercuri până duminică, între orele 10-18, ultima intrare ora 17.

Nici un comentariu

Actual de Cluj