Închide

O comună din Cluj, raiul caselor de vacanță nelegale, vrea să-și mărească intravilanul cât alte douăsprezece la un loc. Cum și-a asumat până la urmă conducerea județului să ajute comunitățile locale să nu se lăcomească cu intravilanul în noile Planuri Urbanistice Generale

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - nov. 19, 2021 3 19629

Un număr de 13 Planuri Urbanistice Generale (PUG-uri) ale unor comune din județul Cluj au fost dezbătute de specialiștii din Comisia de Urbanism a Județului într-o ședință maraton care a avut loc în 18 noiembrie. Principala dorință a respectivelor comunități aflate în zona orașelor Turda, Dej, Gherla sau Huedin, comune cu mai puțin de 4000 de locuitori fiecare, s-a legat de mărirea intravilanului, odată cu noile PUG-uri. Una dintre acestea – comuna Călățele – și-a propus să își extindă intravilanul chiar și de peste 400 de ori în unele localități, cu o suprafață totală de peste 1300 de hectare, cât planificaseră toate celelelte 12 comune, la un loc. Inițial, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a fost gata-gata să accepte toate cererile comunelor, arătând că nu se poate substitui voii aleșilor locali, însă arhitectul șef al județului dar și specialiștii din comisie i-au amintit că forul județean are lor în coordonarea dezvoltării localităților din județ, dar și că fiecare comună are, potrivit Planului de Mobilitare Urbană Durabilă (PMUD) o anumită valență în economia județului, motiv pentru care toate extinderile trebuie justidicate și argumentate, mai ales că localitățile înregistrează scăderi demografice consistente și nu au fonduri pentru a susține dezvoltarea rețelelor de utilități. „O creștere de 30% a intravilanului este sustenabilă”, au recomandat specialiștii.

 

Toate cele 13 Planuri Urbanistice Generale pregătite de mai multe echipe de proiectanți pentru comunele Jichișul de Jos, Petreștii de Jos, Iara, Viișoara, Fizeșul Gherlii, Suatu, Mociu, Sânmărtin, Călățele, Unguraș, Mica, Călărași, Cuzdrioara au fost „amendate” de specialiștii din comisia de urbanism a județului și, deocamdată, nu s-au aprobat, mai ales că multe dintre ele sunt încă pe drumul spre obținerea tuturor avizelor necesare, avizul arhitectului șef al Județului fiind cel final.

 

În schimb, odată cu primul dintre proiecte discutat în comisie (PUG Jichișul de Jos), arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a explicat că ședința are loc de consultate, tocmai ca proiectanții să reușească să obțină toate avizele, mai ales cel de la Ministerul Dezvoltării unde se insistă ca toate aceste documente care planifică construirea să fie întemeiate pe strategiile de dezvoltare ale comunităților locale și pe posibilitățile financiare ale acestora ca să dezvolte infrastructura necesară.

Inițial, după ce specialiștii din comisie au început să ia la întrebări proiectanții (Darh Proiectare, urbanist Amalia Gyemant, reprezentant în ședință arh Patricia Miron) ca să justifice extinderea intravilanului comunei, argumentând că acestea vor avea consecințe nefaste dacă nu există și fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii noului teritoriu, președintele Alin Tișe a ținut să spună că nu este treaba Județului să intervină peste comunitățile locale și dorințele acestora. El a ținut să arate că și Județul ajută aceste localități cu investiții în rețeaua de apă, în drumuri dar și că există și alte resurse guvernamentale pe care autoritățile locale le au la dispoziție pentru a-și dezvolta rețelele de utilități.

„N-ar trebui să mai extindem niciunde intravilanul deoarece toate localității oricum nu au bani să finanțeze investiții”, a afirmat Tișe. El a mai ținut să sublinieze că rolul CJ prin comisie este că spună câte avize lipsesc dintr-o documentație, să ajute și să nu întârzie avizarea acestor PUG-uri.

În PUG Jichișul de Jos s-a propus, per total, extinderea intravilanului cu circa 88 % (166 de hectare). Miron a explicat comiei că această extindere s-a stabilit împreună cu Primăria și că a fost dorința instituției.

Specialiștii din comisiei au insistat că, având în vedere că populația în toate comunele din Județ este în descreștere, dorințele de extindere trebuie corelate cu posibilitățile, mai ales că majoritatea comunităților cer astfel de extinderi în lungul drumurilor județene, cu impact asupra traficului și vitezei de circulație. Mai mult, toate creșterile teritoriului construibil trebuie, legal, întemeiate pe strategiile de dezvoltare iar PUG-ul trebuie să conțină un plan de acțiuni și o extimare a costurilor de implementare în timp, după cum a argumentat arhitectul Vlad Negru.

În plus, arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a arătat că forul județean are rol de coordonare a planificării urbane dar și că fiecare comună are, potrivit PMUD Cluj, o anumită valență în dezvoltarea județului Cluj. „Inclusiv pe bugetul județului au impact aceste creșteri ale intravilanului, dacă nu sunt sustenabile. Legea ne permite să spunem că intravilanul e prea mic sau prea mare și să cerem comunităților și proiectanților să vină cu o fundamentare”, a arătat acesta.

Chiar arhitectul Radu Spânu l-a contrazis pe Tișe arătând că proiectanții ar trebuie să arate strategia de dezvoltare a comunelor și cum se oglindește ea în propunerea de PUG, cu date justificative privind evoluția populației și dezvoltarea economică.

În final, Tișe a agreat să se meargă pe această practică unitară de cerințe față în față cu toate PUG-urile aflate pe ordinea de zi a comisiei – justificarea extinderii intravilanului. În cazul PUG Jichișul de Jos proiectanții au mai primit ca temă să crească mărimea minimimă pentru parcelele pe care se propune locuire de la 500 de mp, la 1000 de mp cât asigură o calitatea a locuirii în mediul rural, suprafață agreată și cu alte comunități în PUG-urile comunelor și susținută ca practică unitară de comisie. Sau să revedă alăturarea de funcțiunilor de locuire cu cele agricole și de producție, incompatibine, ori să aibă în vedere și zonele de protecție cerute de lege în cadrul activităților zootehnice propuse.

În cazul PUG-ului comunei Petreștii de Jos de lângă municipiul Turda(proiectant Adi Project, urbanist Adrian Turcu), speciaștii din comisie au mai trasat o altă cerință. „Ar trebui folosit acest prilej pentru a se inventaria toate construcțiile nelegale din zonele montane ale județului”. Mai ales că ]n cazul documentației s-a discutat de construcțiile edificate lângă rezervația Cheile Turzii, pe un teritoriu extravilan, despre care avocatul Radu Mititean a ținut să spună că în cartea funcțiară apar ca construcții în intravilan. În cadrul acestei comune se propune o creștere de circa 36% a intravilanului (de la 411 hectare la 563 de hectare). Comisia a mai stabilit o practică comună, ca proiectanții să reglementeze direct construirea în anumite zone noi din aceste localități, să prevadă rețele de drumuri, în așa fel încât să nu impună realizarea de documentații PUZ, tocmai ca oamenii, dacă vor să își facă o casă să nu fie nevoieți să vină la oraș ca să și-o autorizeze.

În cazul PUG-ului comunei Fizeșul Gherlii, președintele Alin Tișe s-a arătat extrem de contrariat după ce proiectanții de la Ecomaps (inginerul Călin Roman) au sesizat că în cazul lacului Săcălaia nu pot și nu doresc să introducă în intravilan teritoriul unde există deja construcții nelegale, înclusiv ale autorităților publice, după ce Agenția de Protecția Mediului le-a indicat expres că zona e protejată. Proiectanții au mai spus există și o rețea de înaltă tensiune care limitează construirea.

„Am înțeles de ce trebuie să demolăm o căbănuță, discutată la o altă ședință, deoarece omul a construit-o nelegal. Dar acum, ce facem, ajungem să ne demolăm între noi, autoritățile locale? Noi vom fi obligați să mergem în control acolo și să constatăm. Tot eu o să fiu hulit. Acum și ale autorităților publice ajungem să le demolăm? Viața bate filmul. Să văd eu cine își asumă un proces, cât de curajoși mai sunt cei de la gardă când o să îi chem în garanție dacă ni se impută nouă să plătim după ce mergem să demolăm ce a acolo”, a spus Tișe.

Ecomaps a mai întocmit și PUG-urile din Iara, Unguraș, Mica sau Călărași. În cazul tututor documentațiilor avea planul de acțiuni și susele de finațare pentru proiectele majore de infrastructură din aceste comunități. În cazul comunei Iara (care propune o creștere cu 33% a intravilanului actual), specialiștii au recomandat să regândească zona industrială propusă la drumul județean și să permită construirea în adâncime la o distanță mai mare decât cea stipulată în planșe, în așa fel încât aceasta să poată fi dezvoltată cu adevărat și să se poată construi halele în teren. În cazul PUG Călărași, specialiștii din comisie au sugerat rezervarea unei zone lângă nodul de autostradă pentru dezvoltarea unui parc industrial. În cazul PUG-ului Mica s-a cerut proiectanților să prevadă o modalitatea de punere în siguranță a castelului cu inorogi de la Corniș, acum în starea avansată de degradare și un pericol pentru cei care vin în zonă. „Există măsuri legale pe care să le impuneți proprietarilor, chiar privați fiind. Pierdem patrimoniul județului și este păcat. Ce bine ar fi să se reabiliteze acest castel și să avem un circuit de aceast fel în județ”, a arătat Salanță.

Alte patru PUG-uri, întocmite de Mady By (arh. urbanist Nicu Ștefănuți) sau Mim Bia (urbanism Miruno von Schonberg) pentru Viișoara, Mociu, Suatu sau Sâmmartin și-au asumat ca prin creșterea intravilanului să rezolve și problemele cu toate construcțiile nelegale deja edificate în extravilanul acestor localități. „E firesc să se rezolve aceste probleme, nu vă faceți că nu înțelegeți. Așa comunitățile vor încasa mai multe taxe și impozite”, a apreciat Tișe. În cazul comunei Mociu, a fost prezent și primarul, Vasila Focșa, care a pus pe tapet o altă problemă a comunităților locale – deși la țară se mută numai domni, aceștia nu își fac și domiciliul în aceste localități. Specialiștii din comisie au cerut în cazul comunei să se aibă în vedere reactivarea spitalului de aici, ca o secție externă a Spitalului Județean, în așa fel încât locuitorii să nu mai parcurgă distanțe de 60 de kiloemtri până la primul spital.

PUG-ul care a stârnit cea mai mare uimire în comisie a fost cel al comunei Călățele, de lângă Huedin. Potrivit lui Salanță, proiectanții de la Studio Stup A (urbanist Cornelia Trocaru), au propus o extindere a intravilanului mai mare decât celelalte 12 PUG-uri discutate la comisie, la un loc, cu 1300 de hectare. „Nu cred că e reală această creștere. În anumite zone propuneți și creșteri cu 400% ale intravilanului când o creștere decentă este de 30%”, a spus specialistul. „Trebuie să privim adevărul în față. Este unul dintre cazurile cele mai evidente unde avem construcții fără autorizație. Ele trebuie inventariate”, a adăugat arhitectul Vlad Negru.

Trocaru a explicat că în zona Dealul Negru și Călățele Pădure există presiuni foarte mari pentru extindere, mai ales că și composesoratele au înstrăinat terenuri pentru construire și există și dorința celor de la oraș să își facă case de vacanță aici.

Proiectanții au primit sarcina să revizuiască tot și să revină cu o versiune firească pentru extindere.

În cazul PUG-ul de la Cuzdrioara (proiectanți Interproiect – urbanist Gheroghe Elkan, geolog Diana Reteșan prezentă la comisie) s-a raportat un spor pozitiv al populației iar intravilanul a fost mărit cu circa 36%.

Fiind ultimul punct pe ordinea de zi, ahitectul șef a reiterat cu prilejul acestui proiect, o cerință către toți proiectanții: să depună documentația la ministere și la celelalte autorități pentru urgentarea procedurilor de avizare, în așa fel încât în primăvara lui 2022 să se poată ca toate aceste PUG-uri să fie avizate și la Județ. Tișe a promis chiar că va discuta cu Ministerul Dezvoltării ca să faciliteze timpi mai scurți.

 

 

 

 

3 comentarii

  1. daca te numesti Racasan poti extinde de 3 ori intravilanului Jucului, daca face alt arhitect asta e criticat. Jucu are bani sa realizeze infrastructura?

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.