O clinică de oftalmologie dorită pe Calea Turzii în Cluj-Napoca a format tabere la urbanism: mai multe parcări vs. orice loc în plus generează trafic și mai mare în oraș

Proiectul unei clinici oftalmologice cu șase niveluri supraterane dorită pe Calea Turzii la intersecție cu strada Nicolae Iorga a fost respins de arhitectul șef al municipiului, după ce foștii arhitecți șefi din Cluj-Napoca, Ligia Subțirică și Adrian Iancu, membri în comisia de urbanism a Primăriei au stabilit că nu prevede destule locuri de parcare iar viitorii pacienți vor parca pe artera Iorga, într-o zonă rezidențială. De cealaltă parte, arhitectul Vlad Negru a arătat că locurile de parcare sunt cele care generează trafic suplimentar iar Primăria ar trebui să vegheze, cu amenzi și ridicat de mașini, pentru ca arterele din cartiere să nu se umple de vehicule, în loc să blocheze investiții în Cluj-Napoca sau să ceară și mai multe locuri de parcare.

Arhitectul Mihai Joldes de la biroul Joy Arhitectură a pregătit un proiect ca la carte, cu simulări, desfășurate și planșe pentru a demonstra că noua clinică de oftalmologie dorită pe Calea Turzii la intersecție cu strada Nicolae Iorga e într-o relație corectă cu vecinătățile, însă nu a reușit să convingă comisia de urbanism a Primăriei și pe arhitectul șef Daniel Pop să accepte proiectul.

Proiectantul a explicat la ședința Comisiei de Urbanism din 29 decembrie că, după discuțiile din comisia operativă unde s-au adus reproșuri că viitoarea clădire dorită pe o parcelă de 943 de mp din interiorul zonei protejate a orașului e prea înaltă raportată la cele din împrejurimi, a efectuat o serie de analize care arată că volumul propus (parter și două etaje la Nicolae Iorga, și un alt corp parter, patru etaje și unul retras spre Calea Turzii) respectă atât clădirile istorice de pe strada rezidențială și nu le contrazice nici pe cele existente pe Calea Turzii (hotelul Ramada sau un imobil recent aprobat la faza Plan Urbanistic de Detaliu). A mai arătat că în comisia operativă i s-a spus că nu se accepte parcări cu lift, motiv pentru care a propus o variantă cu parcări la subsol, plus câteva locuri în curtea viitorului imobil. El a mai argumentat că a reconfigurat și proiectul clinicii în care, inițial, se doreau mai multe apartamente de serviciu la ultimele etaje și că s-a ajuns la o variantă de clinică oftalmologică cu parterul și trei niveluri ocupate de 15 cabinete medicale, un nivel de birouri și un apartament de serviciu la ultimul etaj. Proiectantul a mai spus că indicii urbanistici pentru viitoarea clădire sunt sub cei maximali din Planul Urbanistic General (POT de 39,32% față de 60 și CUT 2,04 față de 2,4 adminiși în cazul parcelelor de colț). Pentru imobil, proiectanții au asigurat 19 locuri de parcare, 15 pentru clinică și 2 pentru apartamentul de serviciu, după cum au explicat aceștia.

Soluția nu a fost pe placul arhitecților Ligia Subțirică și Adrian Iancu din comisie care au arătat că numărul de parcări e insuficient. Subțirică s-a arătat și împotriva arhitecturii viitoarei clădiri susținând că nu i se pare potrivită dar și că e convinsă că viitorii pacienți ai clinicii își vor lăsa mașinile pe strada Nicolae Iorga. Iancu a argumentat că numărul de parcări e și calculat incorect dar și că e nevoie și de parcări pentru partea de birouri. Sau, în caz contract, a propus reducerea numărului de cabinete medicale. „E nevoie de parcări și pentru birouri, la fel, cifrele din calculul parcărilor se rotunjesc în sus pentru funcțiunile de cabinete medicale. Puteți face și zece birouri. Mă îndoiesc că vor fi trei cum spuneți. În total v-ar trebui 22 de locuri de parcare”, a spus Iancu.

Proiectanții de la Joy Arhitectură au menționat că proiectul a fost acceptat de comisia de monumente dar și că au gândit viitoare clădire în așa fel încât să nu se poată parca în zona ei, nici pe Calea Turzii, nici pe strada Nicolae Iorga. Dar și că lucrează de 5 ani cu medicul Teodor Holhoș căruia i-au proiectat o clinică în Alba Iulia a cărei activitate se dorește extinsă și în Cluj-Napoca.

De cealaltă parte, arhitectul Vlad Negru din Comisie a opinat că viitoarea clădire cu șase niveluri subterane nu creează discrepanță în zonă, mai ales că pe toate arterele predomină deja volume cu trei sau patru etaje. Mai mult, a spus că la nivelul comisiei ar trebui să se susțină o politică mai puțin generoasă cu locurile de parcare, acestea fiind generatoare de trafic. „În anexa doi ar trebui să fie un minim și un maxim. Riveranii de pe strada Nicolae Iorga și-au înlocuit garajele cu buticuri, o grădiniță, un cabinet medical. Nu cred că ar trebui să blocăm funcțiuni medicale din cauza greșelilor unor riverani”, a spus Negru, arătând că Primăria ar trebui să se asigure că nu se parchează pe artere rezidențiale, cu verificări, amenzi și ridicat de mașini. Mai mult, a atras atenția că politica aplicată în centrul orașului, unde nu sunt obligatorii parcările, dă roade și că e convins că și noul PUG ar trebui să să nu fie la fel de generos cu numărul de locuri de parcare impuse.

Arhitectul Marcel Crișan a recomandat o altă abordare a împrejmuirii dar a susținut politica cu mai puține locuri de parcare (dar cu respectarea regulamentului în vigoare) și cu încurajarea pacienților să utilizeze mijloace alternative de deplasare.

Arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, s-a arătat la început sceptic cu privire la înălțimea propusă. Pe parcursul ședinței, după obiecțiile exprimate de Iancu și Subțirică, a ținut să spună că pe strada Republicii, o arteră unde s-au acceptat mai multe clinici medicale, nu există mașini parcate, dar că înclină să zică că o majorare a locurilor de parcare nu va face decât bine zonei. „Ne revedem cu proiectul”, a mai tranșat Pop.

Proiectanții au promis că vor încerca că își vor da silința să facă mai multe locuri de parcare.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.