Închide

Noul obstacol în calea promisului cartier ”electoral” anunțat de Boc în Borhanci, în locul ”fantomei Casarom”

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iun. 11, 2019 0 506

E ”groasă rău” în Borhanci, unde Primăria a anunțat ( în toamna dinaintea alegerilor locale din 2016) că dorește să reia proiectul de amenajare a unui cartier pentru tineri și ulterior că acesta va prelua pe 7 hectare și spitalul de copii monobloc anunțat de Consiliul Județean.

Primarul Emil Boc a început să citeze din presă la ședința Comisiei de Urbanism din 10 iunie sugerând chiar că proiectanții de la Spiri Com ar fi dat informații cu privire la rezultatele expertizei geo-tehnice care spune că toată zona comportă un risc foarte mare la alunecări de teren și că va avea nevoie de consolidări serioase. Apoi s-a pus, acompaniat de arhitetcul Adrian Iancu din Comisie, să caute pe site-ul Primăriei expertiza și să se arate alarmat că în aceste condiții proiectul nu poate merge mai departe dacă nu se știu costurile cu eliminarea riscurilor de alunecări de teren, dar și cele pentru echiparea terenului cu rețele de utilități. ”Avem precedentul Lomb unde au fost numai probleme și am cheltuit milioane de euro. Avem și exemplul centurii Vâlcele-Apahida”, a completat afectat primarul.

Primăria a contractat la finalul lui 2015 studiile urbanistice pentru un cartier în Borhanci de la firma Spiri Com din București. Anul acesta, studiul a fost modificat după ce Primăria s-a înțeles cu Județul ca o suprafață de 7 hectare să fie cedată Consiliului Județean pentru construirea unui Spital Monobloc de Copii, având în vedere că nu există alt teren disponibil în acest sens în parimoniul public.

Proiectanții de la Spiri Com au fost chemați la ședința de urbanism din 10 iunie pentru a prezenta noul Plan Urbanistic Zonal.

Pe un teren de peste 77 de hectare cei de la Spiri Com au prevăzut locuințe unifamiale dar și locuințe cu câte trei-patru etaje, circulații, zone verzi, totul pentru o populație calculată la 3300 de persoane.

Pe suprafața de 7 hectare alocată Consiliului Județean s-a prevăzut Spitalul, dar și zona de servicii pentru întreg cartierul – două școli, doua grădinițe, un dispensar, plus locuințe cu regim mic de înălțime.

Ca să fie realizată această zonă pentru Spital, sunt necesare o serie de consolidări de versanți având în vedere riscurile de alunecări de teren pe care le comportă întregul teren. Primarul Emil Boc a început să citească  de pe telefon, menționând că presa spune acest lucru, că există o expertiză tehnică care arată că terenul comportă riscuri mari și foarte mari la alunecări de teren. Ba a început să se întrebe de unde are presa expertiza care aruncă în aer proiectul spitalului monobloc și a sugerat că proiectanții au dat documentul spre publicare.

sursa foto – Primaria Cluj, memoriu PUZ Borhanci, arh Mihai Cocheci

Proiectanții de la Spiri Com l-au lămurit că nu a fost vorba de așa ceva. Aceștia au mai spus că au prevăzut zone verzi extinse pe terenurile găsite de experți cu riscul cel mai mare. În plus, au adăugat că există soluții de consolidare de versanți care să preîntâmpine alunecările de teren.

Primarul s-a arătat și mai afectat de situație și le-a sugerat celor din Comisie să se apuce să caute expertiza cu alunecările de teren. Funcționarii de la urbanism și primarul au intrat pe site-ul Primăriei și – țac-pac- au găsit studiul. ”De unde să fie, normal că e pe site!”, a adăugat Boc.

(sursa foto – Primaria Cluj, memoriu PUZ Borhanci, arh Mihai Cocheci)

Apoi Boc iarăși s-a arătat descumpănit și hotărât să nu mai repete greșelile din alte zone unde, din pricina alunecărilor de teren, s-au cheltuit milioane de euro pentru lucrările de consolidare. „Cât costă eliminarea riscurilor, aceasta este problema. Nu putem să facem întâi spitalul și apoi să ne trezim că trebuie să dăm alte 50 de milioane de euro pentru consolidări. Dacă este așa, nu ne mai apucăm. Avem precedentul Lomb unde au fost numai probleme și am cheltuit milioane de euro. Avem și exemplul centurii Vâlcele-Apahida”, a rezumat viitorul Boc.

Proiectanții i-au răspuns că astfel de răspunsuri pot fi date de specialiști contructori și experți. „Nu ne putem asuma în locul lor astfel de răspunsuri”, au adăugat ei.

Așa, Boc a vorbit despre necesitatea realizării unui studiu de fezabilitate care să stabilească costurile necesare consolidărilor din Borhanci.

Chiar specialiști din Comisie – arhitecții Adrian Iancu și Voicu Bozac – au început să îi țină isonul și să spună că nu pot decide în privința Planului Urbanistic Zonal al viitorului cartier cu spital la pachet dacă nu au o cunatificare a măsurilor privind consolidările necesare. Arhitectul Adrian Iancu a intrat pe harta de mare risc și a început să îi ia la rost pe proiectanți că, de fapt, din ce vede, ei au prevăzut blocuri în zonele cu cel mai mare risc.

În final, Comisia a strabilit că se va pronunța cu privire la proiect după ce va exista un studiu de fezabilitate. La fel, Boc a spus că studiul va fi cel care va putea spune dacă Primăria își va asuma sau nu costurile cu un astfel de proiect.

Proiectanții PUG au conservat terenul defunctului cartier Casarom din Borhanci în noul PUG, însă primăria s-a pus de-a curmezișul și a anunțat cu surle și trâmbițe (plângere prealabilă) în Consiliul Local că vrea ca acesta să fie construibil pentru amenajarea de locuințe. Șeful de proiect al PUG Cluj declara că terenul din Borhanci nu se pretează pentru amenajarea de locuințe, fapt deja demonstrat, mai ales că zona n-are infrastructură de niciun fel iar primăria n-a reușit în ani de zile să facă niciunul dintre cartierele pe care le-a inițiat prin asocieri și parteneriate: Casarom, Lomb, Tineretului sau cel de pe Valea Gârbăului.

Primarul Emil Boc a susținut public că terenul din Borhanci nu e făcut pentru cultivarea de roșii și castraveți și nu poate rămâne teren arabil în condițiile în care există transport în comun care deservește zona, iar utilitățile sunt în proximitate. Așa că, în opinia sa, terenul poate fi parcelat și redat tinerilor pentru a-și construi case. Amintim declarația lui Boc din septembrie 2015: „ Am discutat anul acesta cu specialiștii din primăriei, cu Iulia Ardeuș (directorea de la Patrimoniu – n.red.), cu Virgil Poruțiu (directorul tehnic – n.red.) cu Autora Țărmure (secretarul municipiului), cu viceprimarii și m-au convins și pe mine să facem locuințe în Borhanci. Este un proiect care cere timp, acum facem un prim pas, dar sunt convins că în doi ani îl vom finaliza”, a tranșat speța primarul Emil Boc.

 Ideea unui Spital Monobloc a apărut în februarie 2019 când s-a discutat despre transferul terenului de la Primărie la Județ pentru respectiva investiție – evaluată la 10 milioane de euro și menită să rezolve problemele actuale ale secțiilor de pediatrie care funcționează în 14 locuri din Cluj-Napoca.

Presiunea realizării cartierului din Borhanci vine și după ce revoluționari și tineri cărora administrația Funar le-a dat terenuri pentru case în zonă (cu angajamentul că se ocupă și de rețeaua edilitară) au dat în judecată Primăria și mulți dintre ei și-au recâștigat drepturile.

La ședința Consiliului Local din 11 martie 2016, consilierii locali au aprobat inclusiv și un studiu de oportunitate în vederea stabilirii strategiei de dezvoltare a viitorului cartier Borhanci. Prin acest studiu administrația locală și-a asumat, potrivit explicațiilor oficialilor, că va merge pe concesionare de teren în acest cartier, atât pe componenta socială, cât și pe cea economică. Dar și-a asumat că va da teren (câte 300 de mp) pentru 178 de tineri prinși în Hotărârile Consiliului Local din 2000, cărora primăria le-a dat teren în această zonă cu obligația de a-l viabiliza pentru construcția de locuințe. Primarul a explicat că hotărârile asumate de administrația Funar trebuie onorate, mai ales că respectivii beneficiari s-au adresat instanței.

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu