Închide

N-a mai suportat! Pădurea Hoia a luat-o la vale spre parcul industrial. Ce explicaţii au proprietarii

ActualitateTop NewsUncategorized by Actual de Cluj - ian. 04, 2016 8 2954

„La Cluj cad şi dealurile, nu numai casele”, ne scrie un cititor la început de an, după ce în urmă cu doar câteva săptămâni ne sesizase desprinderea bucăţilor de zid de pe bătrânul Conti din centrul oraşului. Ce dealuri? Hoia, e răspunsul şi suntem îndrumaţi spre blogul unei doamne, care, în plimbare pe dealurile Clujului a surprins câteva imagini ale situaţiei din pădurea de lângă Tăietura Turcului.

„Am ajuns cumva în vârful mormanului de pământ strămutat de la construcţia  Parcului Logistic TETAROM, unde ne-am întâlnit cu un domn, foarte sprinten, care ne-a spus că are 72 de ani şi locuieşte prin zonă de… când se ştie. Era curios să ştie pe unde am umblat, iar după ce i-am satisfăcut curiozitatea, ne-a întrebat dacă am văzut cum se surpă Pădurea Hoia. La început, am crezut că e un soi de metaforă, cum să o ia la vale ditamai pădurea? Eram în apropiere de bazinul de apă, o construcţie destul de impozantă, despre care ne-a spus că nu mai funcţionază, a fost închis de teama unei inundaţii în cazul unei alunecări de teren. Ne-am dat seama că Tetarom-ul se va extinde, buldozerele au brăzdat terenul şi aici, unde nu cu mult timp în urmă era păşune. Şocul a fost când am ajuns chiar deasupra Tetarom-ului, unde parcă un cutremur a distrus terenurile de tenis, iar pădurea a luat-o literalmente la vale. Căbănuţa ce se vede în poza din dreapta jos şi aparţine Clubului de tenis a căzut de pe fundaţia ce e în stânga sus a pozei. Dezastrul a avut loc cu vreo trei săptămâni în urmă şi se datorează cu siguranţă săpăturilor fără nicio noimă şi cu studii geo-topo semnate din birou şi pe bani mulţi”, scrisese pe blogul său Manuela Sanda Băcăoanu, „o moaţă din Munţii Apuseni”.

După ce am parcurs strada Tăietura Turcului (încărcată de construcţii noi) şi după câteva întâlniri nu foarte prietenoase cu nişte câini din zonă, iată ce a găsit echipa Actualdecluj.ro luni, deasupra parcului industrial Tetarom, dincolo de parcul etnografic:

 

 

Şanţuri adânci stau căscate pe versant, pe o zonă de pădure delimitată cu nişte înguste fâşii roşii/albe – benzile folosite ca să te avertizeze de vreun pericol.

De cealaltă parte a drumului, mai jos, cu vedere la parcul industrial Tetarom: terenurile de tenis Hoia Tenis Club, amenajate pe un teren concesionat de la Tetarom, administratorul parcurilor industriale ale Consiliului Judeţean. Fostele terenuri de tenis, mai precis, fiindcă de tenis aici nici nu mai poate fi vorba. Două căsuţe de lemn stau înhâite (în una dintre ele a mai rămas o mingiuţă pufoasă verde-gălbui), gardurile distruse amintesc de o împrejmuire şi mai au încă ataşate afişele cu orarul de joc, iar terenurile roşcate (de zgură)… ei bine, terenurile sunt brăzdate de fisuri şi cratere şi nu mai formează o suprafaţă plană.

 

 

Dezastrul cel mare s-a produs în noaptea dinspre 1 decembrie 2015, povestesc administratorii care au amenajat terenurile de tenis sub pădure. Dar primele probleme au apărut încă din toamna lui 2014, o dată cu începerea lucrărilor pentru o clădire de birouri din parcul industrial al Consiliului Judeţean, spun cei de la Hoia Tenis Club. „Au fost 6 terenuri de tenis. Primele fisuri au început să apară prin septembrie 2014, cam o dată cu începerea lucrărilor de sub noi, la o clădire de birouri P+2. Am anunţat atunci beneficiarul – Consiliul Judeţean, constructorul, dar şi pe reprezentanţii Tetarom. Atunci s-au oprit cu săpăturile, iar noi am reparat stricăciunile, pe banii noştri. În august anul trecut au reluat săpăturile la hală, iar terenul a continuat să fugă. Consiliul Judeţean a demarat proiectul de consolidare, au început să se ia măsuri pentru stabilizarea dealului şi oprirea alunecării acestuia. S-a intervenit destul de repede, cei de la Consiliul Judeţean şi Tetarom au fost destul de receptivi, s-a lucrat la un proiect, dar între timp pământul a tot fugit”, spune Mihai Corpodean, unul dintre asociaţii Hoia Tenis Club, contactat de Actualdecluj.ro. O perioadă, activitatea, redusă, a fost reorganizată pe un teren de tenis, acoperit pe timp de iarnă cu un balon. Până la final de noiembrie. „În noaptea dintre 30 noiembrie şi 1 decembrie s-a „rupt” pădurea şi terenul de sub balon. A fugit pădurea! În 30 seara, jucam tenis în terenul acoperit şi în 1 Decembrie dimineaţa m-a sunat toată lumea să îmi spună ce se întâmplase”, povesteşte Corpodean.

 

 

Potrivit acestuia, investiţiile în amenajarea bazei au ajuns la 200.000 de euro, iar planul de viitor ar fi reluarea activităţii, chiar dacă într-o altă formulă de amenajare. „Noi am discutat şi cu cei de la Consiliul Judeţean, şi cu cei de la Tetarom, suntem în proces de negociere, avem discuţii amiabile. Trebuie stabilizat dealul, să nu mai fugă. Vrem să reabilităm baza sportivă. Va arăta altfel, nu va avea ceeaşi configuraţie; dar am investit mult aici şi vrem bază sportivă în Tetarom, în continuare, iar cei de la Consiliul Judeţean şi-au arătat sprijinul. Credem că treaba asta s-a întâmplat fără voia nimănui, nu e vorba de rea voinţă sau neglijenţă, dar dealul acesta trebuie tratat cu multă grijă. Se iau măsuri de stabilizare a terenului, trebuie să oprim dealul, să nu mai fugă”, subliniază Corpodean.

Directorul ACI Cluj, liderul asocierii de constructori care lucrează la extinderea Tetarom I, Dorin Aşchilean, a menţionat că lucrările de consolidare pentru versantul de deasupra terenurilor de tenis nu fac parte din proiectul iniţial. „Deasupra lucrării nostre consolidările sunt făcute. Pentru celelalte (lucrări de consolidare a versantului afectat de alunecări de teren) ni s-a cerit o ofertă, cândva la finalul anului trecut”, a menţionat Aşchilean pentru Actualdecluj.ro.

Județul: amenajările sportive nu-s compatibile cu zona

Arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, care este și managerul proiectului de extindere a parcului Tetarom I, spune că alunecările de teren din zona Hoia n-au fost generate de lucrările efectuate, mai jos de terenurile de sport, parte a proiectului cu bani europeni de mărire a parcului industrial. „Cu proiectul de extindere eram la final de 2015 la 84%. Fizic suntem la 90 și ceva la sută pentru că avem lucrări neeligibile deja executate. Noi am făcut deja în partea de jos un zid de sprijin în zona bazinelor cu apă, cu electrodrenuri. El a fost deja executat, fiind tot cheltuială neeligibilă”, a spus arhitectul-șef.

În schimb, Salanță consideră că umplutura folosită pentru amenajarea zonei sportive a fost cea care a destabilizat zona. „Terenul parcului industrial și pădurea este a județului. Administrarea aparține firmei Tetarom. Ei au concesionat terenul pentru baza sportivă. În septembrie, a fost primul val de alunecări. Mai întâi, terenurile de tenis s-au lăsat și, mai jos, în zona halei din proiectul de extindere a parcului Tetarom au ieșit bucăți de pământ. În 2 decembrie, a apărut alunecările suplimentare din zona împădurită, iar terenurile s-au înălțat ca o tendință a dealului de a-și găsi echilibrul și a se stabiliza. Cel mai bine se poate vedea evoluția zonei prin consultarea Google Earth. Zona a fost umplută cu 100.000 mc de pământ, umplutură, pentru a se putea face amenajările și nu a rezistat dealul acestei presiuni”, a subliniat arhitectul-șef.

Salanță a precizat că oricum zona parcului Tetarom și a celui Etnografic a fost și în trecut afectată de alunecări de teren, iar Consiliul Județean a comandat încă din 2007 expertize pentru consolidarea zonei. „Există expertiza realizată de o firmă din Iași care propune două soluții de consolidare a versantului sudic din zona Tăietura Turcului, cel cu muzeul etnografic și parcul Tetarom. O soluție pe care am aplicat-o vizează diminuarea pantei prin excavări și colectarea apelor pluviale pentru stabilizarea versantului. Aceasta a fost aplicată atunci când a fost afectat muzeul etnografic. Însă ceea ce s-a întâmplat anul trecut ne-a demonstrat că nu funcționează. Cea de-a doua soluție implică consolidarea zonei cu un zid de sprijin cu piloți forați. Această soluție o implementăm în prezent. Este un proiect adiacent în valoarea de 6-7 milioane de euro. De lucrări se ocupă tot ACI-Nord Conforest. Deja s-au făcut plăți de 1,4 milioane lei pentru această lucrare, iar anul acesta urmează să fie susținută tot din fondurile Consiliului Județean. Cert este că evoluția zonei din ultimii ani ne-a demonstrat că amenjările sportive n-au ce să caute aici. Cei de la Hoia Sport Parc aveau un proiect mare, cu terenuri de tenis și cu terenuri de sport, plus vestiare. Primăria a eliberat până acum o singură autorizație de construire pentru aceste terenuri de tenis afectate de alunecările de teren, din mai 2013. Deja conducerea Tetarom poartă discuții cu societatea și s-a diminuat contractul cu o suprafață de teren. Urmează, inevitabil să se caute termenii pentru rezilierea contractului”, a spus Salanță. Directorul Tetarom nu a putut fi contactat în cursul zilei de luni.

 

 

 

Parc de 32 ha, extins pe bani europeni

Parcul Industrial TETAROM I este primul parc industrial din Județul Cluj și a fost inaugurat în anul 2005. Are 32 de ha, este situat la Strada Tăietura Turcului Nr. 47, găzduieşte peste 50 de companii şi a creat peste 1440 de locuri de muncă, potrivit celor mai recente date oficiale. La început de iulie 2014, constructorii au dat drumul şantierului pentru extinderea parcului industrial de la Tăietura Turcului, după aproximativ trei luni de amânări. Proiectul a “început” cu o licitație contestată pentru adjudecarea contractului de execuție. Lucrările de modernizare şi extindere cu 16,8 hectare a Parcului Industrial Tetarom I, au fost preluate de asocierea formată din ACI Cluj, Nord Conforest SA şi Electromontaj, valoarea contractului fiind de 42, 1 milioane de lei, fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă asigurată prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 50%, restul sumei fiind asigurată de Consiliul Judeţean. În cadrul proiectului de extindere au fost incluse mai multe obiective: două hale de depozitare cu o suprafaţă utilă totală de aproximativ 4500 de mp, reţele de utilităţi publice, peste 550 de metri de drumuri şi 178 de locuri de parcare. În acest fel se urmărea atragerea, până în anul 2017, a unui număr de 47 de IMM-uri care vor crea minim 300 de noi locuri de muncă.

Text şi foto: Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA

 

8 comentarii

  1. Nimic despre faptul ca cei de la terenurile de tenis au taiat (ilegal) din copacii de deasupra bazei sportive, ca sa-si alimenteze centrala termica cu lemn si sa faca parcari! Copacii aia aveau si rolul sa fixeze pamantul. Dar sigur ca si lucrarile de mai jos si de pe Taietura Turcului afecteaza toata zona, care e extrem de instabila. Ei se apuca de consolidari dupa ce o ia totul la vale! Cred ca s-au facut niste porcarii acolo de toata frumusetea!

    • De unde stiti ca s-au taiat copaci? Ati vazut dumneavoastra? Aveti dovezi? Ce ati spune daca v-as zice ca s-au plantat copaci pentru stabilizarea terenului? Ce faceti dumneavoastra sunt comentarii sterile, in fel de barfa de bulevard pe o presupunere gresita.

  2. Nu de la copaci e problema. E de la Primarie. Zona Hoia pana la Cetatuie se afla pe o falie de rupere intre bazinul Nadasului si al Somesului. Toata facultatea de constructii invata despre ea si totusi oamenii care dau aprobari sunt orbi. E mai misto pentru primarie sa se surpe ca si pe Dragalina un deal intreg ca apoi sa vina fonduri si sale toace in chesonare si ziduri de sprijin samd. Daca nu ar fi facut radierii aia asa de mari in baza dealului la tetarom cum ar putea primaria sa ia de doua ori banii. Odata inainte si odata dupa calamitate.

  3. Alex, da, am si vazut, am si auzit! N-am spus ca alunecarile se datoreaza doar taierilor de copaci, ci ca au contribuit si ele la asta. Unde s-au plantat copaci? Sunt convinsa ca lucrarile de la Tetarom si de pe Taietura au destabilizat cel mai mult zona, dar victime complet inocente nu prea sunt pe acolo. Ar trebui plantati copaci si deasupra terenului de tenis, si sub. Codas Fruntas: rezon! Astept prabusirea versantului de pe partea dreapta a Taieturii (cum urci dinspre Grigorescu), cu case cu tot – ala de deasupra magaoaiei la care s-au oprit lucrarile, din lipsa de fonduri. Atunci scandal! Ca intotdeauna la noi – dupa, cand e prea tarziu…

Scrie un comentariu