Închide

Moment istoric în Cluj-Napoca, după ce de ieri pe semipietonala Eroilor au fost montate bannere de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, care are loc în fiecare an în 15 martie

Actualitate by Actual de Cluj - mart. 15, 2024 0 327

Moment istoric în Cluj-Napoca, după ce de ieri pe semipietonala Eroilor au fost montate bannere de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, care are loc în fiecare an în 15 martie.

”Moment istoric în Cluj-Napoca: strada Eroilor s-a îmbrăcat azi într-un decor festiv de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”, a anunțat ieri viceprimărița Olah Emese. ”Locuitorii orașului pot admira timp de trei zile ornamente tematice de 15 martie pe stâlpii de iluminat. Dar acest lucru nu este doar un element estetic, nu este doar un decor, are un mesaj puternic. Ne transmite că în Cluj-Napoca trăiește o comunitate maghiară puternică care este pregătită să participe nu doar prin memoria istoriei sale, ci și prin clădirea unui viitor comun, bazat pe conviețuirea pașnică și respectul reciproc”.

Bannerele au fost montate în fața clădirii de la numărul 1, unde s-a cazat în 1848 generalul Józef Bem, potrivit plăcii comemorative de pe clădire, la care de obicei se depun coroane de 15 martie. Pe balconul acestei clădiri a fost amplasată o cocardă, iar pe fiecare al doilea stâlp de pe stradă – pe care flutură de obicei steagurile României şi Uniunii Europene – va apărea inscripţia ”15 martie – Ziua maghiarilor de pretutindeni”, într-o combinaţie de culori roşu, alb şi verde. Decoraţiunile festive vor fi menţinute timp de trei zile, în zilele de 14, 15 şi 16 martie, potrivit agenției de presă maghiare MTI.

Pentru prima dată în istoria post-comunistă a Clujului, bulevardul Eroilor din centrul oraşului va fi decorat şi el în roşu, alb şi verde. La numărul 1 al acestei artere, care dă în piaţa centrală a oraşului, s-a cazat în 1848 generalul Józef Bem, potrivit plăcii comemorative de pe clădire, la care de obicei se depun coroane de 15 martie.

Pe balconul acestei clădiri va fi amplasată o cocardă uriaşă, iar pe fiecare al doilea stâlp de pe stradă – pe care flutură de obicei steagurile României şi Uniunii Europene – va apărea inscripţia „15 martie – Ziua maghiarilor de pretutindeni”, într-o combinaţie de culori roşu, alb şi verde – a relatat Géza Antal. El a precizat că decoraţiunile festive vor fi menţinute timp de trei zile, în zilele de 14, 15 şi 16 martie, deşi UDMR a solicitat ca acestea să fie expuse pe parcursul întregii săptămâni.

În judeţul Cluj, vor avea loc aniversări cu ocazia sărbătorii naţionale în aproximativ 50 de localităţi, evenimentele fiind organizate în comun de UDMR, bisericile istorice maghiare, şcoli, ONG-uri şi instituţii culturale – a precizat preşedintele executiv al Uniunii, care a prezentat programul luni, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu viceprimarul Clujului, Emese Oláh, şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor culturale.

La Cluj-Napoca, defilarea tradiţională va porni şi în acest an din faţa Institutul Teologic Protestant şi va continua pe bulevardul Eroilor până în piaţa Unirii, unde va avea loc o slujbă ecumenică în Biserica Sfântul Mihail.

Festivitatea centrală va continua în piaţa Unirii, după discursuri va avea loc un program susţinut de 200 de tineri îmbrăcaţi în port popular şi de Corul de copii maghiar din Cluj-Napoca. Participanţii la festivităţi vor depune coroane şi la Hotelul Biasini, care l-a găzduit pe poetul Sándor Petőfi.

Programul festiv se va desfăşura la Casa de Cultură a Studenţilor, fiind organizat de Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca. Îşi vor da concursul taraful Tokos şi Teatrul de Dans Popular Bekecs, alături de invitaţii speciali Evelin Vajas şi Csaba Marosán.

Evenimentul central va fi însoţit timp de o săptămână de programe activităţi culturale şi pentru tineret, printre care un quiz şi „casa de dans revoluţionară”, precum şi o comemorare organizată de elevii clujeni la casa natală a regelui Matia Corvin.

Conform ultimului recensământ la Cluj-Napoca aproximativ 33 000 de persoane s-au declarat de naţionalitate maghiară dar aproximativ 50 000 de persoane nu şi-au declarat naţionalitatea. În perioada în care primarul municipiului a fost Gheorghe Funar, utilizarea simbolurilor maghiare a fost interzisă şi abia la jumătatea primului deceniu după 2000 s-a reuşit – sub presiune civilă şi juridică – o revenire spre multiculturalism, după cum arată MTI.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu