Miscarea Căși Sociale cere amânarea demolării construcțiilor informale de pe strada Stephenson din Cluj până la găsirea unor soluții alternative de locuire adecvată pentru familiile rome de acolo

Mișcarea Căși Sociale Acum din Cluj cere amânarea demolării construcțiilor informale de pe str. Stephenson nr. 15  care ar lăsa pe drumuri mai multe familii. „Sunt spații în care locuiesc în total 11 persoane, dintre care 5 copii și o persoană cu dizabilități. Mai mult, cele 7 familii care au primit ordinul de demolare includ 19 persoane, care locuiesc aglomerat într-unul din apartamentele vechii case construite în anii 1970 de Trustul de Construcții, ajungând apoi în proprietatea Transilvania Construcții”, arată activiștii. Ei solicită demararea unor anchete sociale care ar permite Primăriei să împiedice implementarea hotărârilor judecătorești de evacuare dar și soluții reale pentru ca oamenii să nu fie lăsați fără case. În zonă urmează să demareze mai multe proiecte imobiliare iar investitorii și riveranii au presat public administrația locală să scape de ghetoul creat aici de familiile rome.

„Cu părere de rău trebuie să vă anunțăm că după ce, în urma notificărilor noastre, în iulie 2021 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a decis amânarea evacuării lui Szabo Iosif și a familiei sale dintr-o casă modulară de lângă rampa de gunoi din Pata Rât, povestea evacuărilor inițiate de  primărie continuă. Atunci, primăria a răspuns tuturor instituțiilor și organizațiilor contactate de noi că ancheta socială pe care a efectuat-o cu privire la situația familiei a demonstrat nevoia de a amâna evacuarea. Acum (1 septembrie 2021) 7 familii de pe str. Stephenson nr. 15 au primit notificare de demolare de la executorul judecătoresc. Demolarea a două construcții informale înseamnă evacuare pentru 2 familii (11 persoane, dintre care 5 copii, 1 persoană cu dizabilități, și 1 mamă singură), restul familiilor locuind în spațiul aglomerat al unui apartament din clădirea de la acea adresă. Primăria nu a implementat măsuri prin care să prevină această situație și nu a oferit nimic în schimb persoanelor afectate. Pe lângă instituții și comisii naționale și internaționale unde am trimis un apel cerând intervenția lor, cu sprijinul Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC) am mediat cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), așa că așteptăm și de acolo intervenția în favoarea oamenilor în risc de a rămâne fără locuință. Mișcarea Căși Sociale ACUM!, cu sprijinul organizației RomaJust, a susținut familiile în depunerea pe 03.09.2021 a două apeluri la Judecătoria Cluj: una de contestare a executării silite, cealaltă de cerere de suspendare provizorie a executării silite. Prin procedurile pornite în instanță s-a putut amâna executarea silită a demolării, care în fapt este și evacuare pentru persoanele care locuiesc în locuințele informale. Totuși, aceste apeluri oferă, în cel mai bun caz, doar încă puțin timp pentru familii. Sperăm că Primăria Cluj va primi mesaje de la instituțiile unde am trimis apelul nostru (președinție, guvern, avocatul poporului, ANR, CNCD, comisii și instituții europene) pentru a opri demolarea/ evacuarea până la oferirea unor locuințe sociale adecvate celor care ar deveni persoane fără adăpost în urma demolării. Cu sprijinul Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC) am mediat cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), așa că așteptăm și de acolo intervenția în favoarea oamenilor în risc de a rămâne fără locuință”, atrag atenția activiștii de la Căși Sociale Acum.

Aceștia cer Primăriei să demareze o anchetă socială (care ar stopa pe moment demolarea și executarea silită) dar și soluții reale pentru ca oamenii să nu fie lăsați fără case. „Sunt spații în care locuiesc în total 11 persoane, dintre care 5 copii și o persoană cu dizabilități. Mai mult, cele 7 familii care au primit ordinul de demolare includ 19 persoane, care locuiesc aglomerat într-unul din apartamentele vechii case construite în anii 1970 de Trustul de Construcții, ajungând apoi în proprietatea Transilvania Construcții (…) primăria ar trebui să ofere soluții reale persoanelor care trăiesc în condiții inadecvate și nesiguranță de atâția ani. Ar putea să ia în considerare, spre exemplu, să introducă în circuitul locativ blocul de pe strada Gării, care este în administrarea sa şi care stă gol de atâția ani.   Prin demolarea propusă și lăsarea fără o locuință alternativă adecvată a persoanelor de pe str. Stephenson nr. 15, Primăria Municipiului Cluj-Napoca ar încălca mai multe reglementări legale naționale și internaționale, lucru care nu poate fi trecut cu vederea de nicio organizație sau instituție locală, națională, sau internațională. Ne referim aici la legislația privind asigurarea dreptului la locuință adecvată pentru toți, a dreptului la locuință socială a celor care au câștiguri salariale sub venitul mediu pe economie (conform legii locuinței din România – 114 din 1996, art. 42), a dreptului la locuință adecvată a persoanelor marginalizate social, al tuturor copiilor, al persoanelor cu dizabilități, dar și a dreptului de a nu fi evacuat forțat, adică de a nu fi lăsat fără locuință alternativă adecvată în caz de evacuare”, mai arată activiștii. 

Situația caselor ilegale de pe str. Stephenson nr. 15 

7 familii de pe str. Stephenson nr. 15 au primit în 01.09.2021 au primit o înștiințare de la un executor judecătoresc prin care li se comunică ca în 2 zile, până pe 03.09.2021, “să desființeze lucrările de construcție executate nelegal pe latura vestică a imobilului din Cluj-Napoca de pe str. Stephenson nr. 15 în dreptul ap. nr. 1”. În caz contrar, li se pune în vedere deplasarea pe 3 septembrie la fața locului a executorului judecătoresc împreună cu firma SMZ IMPEX SRL “pentru a efectua măsurătorile necesare punerii în aplicare a titlului executoriu”, “reprezentat de Sentința Civilă Nr. 5173/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul 25071/211/2012.“ 

Pe str. Stephenson George nr. 15 există un imobil compus din cinci apartamente. Locuirea familiilor la această adresă începe de la sfârşitul anilor 1970, atunci când persoanele din actualele generaţii mai în vârstă erau angajate ale Trustului de Stat pentru Construcţii, fiind astfel chiriaşi ai imobilului respectiv. Muncitorii constructori de dinainte de 1990 au luat parte la construcția multor blocuri din Cluj-Napoca din acele vremuri, priceperea lor a fost apreciată, precum este și astăzi în cazul celor care continuă să lucreze în domeniul construcțiilor. 

După 1990, odată cu posibilitatea de achiziţionare a apartamentelor şi în măsura posibilităţilor materiale, două dintre aceste familii au cumpărat locuinţele în care erau anterior chiriaşi, și alte două sunt în stadii diferite ale achiziționării. În rest, datorită extinderii familiilor, afecţiunilor de sănătate ale persoanelor vârstnice, a imposibilităţii persoanelor de a se muta în chirie privată datorită prețurilor mari raportate la veniturile lor, şi a lipsei accesului la locuinţele sociale din oraş, în perioada 1995-2007 mai multe familii tinere s-au văzut nevoite să amplaseze construcţii informale în jurul imobilului vechi.

Nesiguranța locativă creată de-a lungul mai multor ani sub impactul cauzelor mai sus amintite s-a agravat drastic începând cu anul 2013, precum și de când dezvoltatorii imobiliari și-au exprimat interesul față de acest teren. De atunci au început să apară reclamațiile vecinilor. În contextul acestor reclamații, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a început un proces de identificare şi control asupra familiilor, declanşat odată cu amendarea uneia dintre familiile locuitoare în imobilul vechi pentru construirea informală a unei anexe (proces verbal nr. 183 emis în 27.09.2010). Totuşi, în acel moment, locatarilor nu li s-a comunicat şi faptul că, în baza acestui proces verbal, ei ar fi putut să înceapă demersurile de intrare în legalitate (potrivit prevederilor art.28, alin (1), pct.a), cunoscându-se că e vorba de persoane care nu dispun de o altă alternativă locativă. La câteva zile după episodul amendării, datorită problemelor grave de sănătate şi a condiţiilor suplimentare de stres cauzate de amendă, persoana în cauză a decedat. Acest lucru a prelungit acţiunea în instanţă demarată de către Primăria Municipiului (dosar nr.25071/211/2012) împotriva celor care au construit anexele fără autorizaţie, iar Decizia Civilă nr. 678/A/2014 a dat câştig de cauză Primăriei, fiind formulată împotriva tuturor moștenitorilor. În consecinţă, familiile locuitoare în anexele din dreptul apartamentului 1, de pe latura vestică a imobilului, ar fi trebuit să demoleze camerele lor. Acestea însă nu au dispus nici atunci, și nu dispun nici la ora actuală de o alternativă locativă, deci demolarea ar însemna transformarea lor în persoane fără adăpost. 

sursă foto: I Love Cluj Facebook

Nici un comentariu

Actual de Cluj