Închide

Metehnele comunismului la Cluj, în sufrageria TIFF

ActualitateCultură by Luminiţa Silea - mai 28, 2018 0 363

Un preot greco-catolic, Teodor Lazăr, a anunțat public că vrea să propună canonizarea Doinei Cornea, imediat după ce fosta disidentă a regimului comunist din România a decedat. Ediția de anul acesta a Festivalului Internațional de Film Transilvania a fost dedicată de directorul Tudor Giurgiu memoriei Doinei Cornea, care a decedat anul acesta cu puțin timp înainte de a împlini 89 de ani.

Canonizarea ar anula în România de azi o dezbatere care n-a ajuns încă să fie purtată în spațiul public privind recunoașterea tuturor celor care au fost călăii din comunismul românesc și dispariția lor din funcțiile publice pe care le mai ocupă și astăzi. O spune de la TIFF.17 Readu Preda, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

Tema canonizării a fost urmată de critici aduse bisericii ortodoxe de Cristian Tudor Popescu din lounge-ul ediției cu numărul 17, critici primite la Cluj cu aplauze puternice și răzlețe.

„Până la noi sfinți, ar trebui să vedem de sfințiile pe care le avem. Înalt Preasfinția Sa Pimen al Sucevei, colaborator al securității. Andrei Andreicuț, colaborator de la Alba Iulia. Teodosie de la Tomis cu coroana aceea mare pe cap a colaborat cu dracul direct. Vorbeam aici de uitate care s-a practicat în Spania. Eu nu voi putea uita ce a spus Prea Fericitul Teoctist Arăpașu în 1989: i-a condamnat pe huliganii de la Timișoara”, a menționat editorialistul, adăugând că Biserica ortodoxă ar trebui să exerseze căința și mărturisirea păcatelor. Popescu a mai amintit un episod cu fostul arhiepiscop Bartolomeu Anania, „om de înaltă clasă, față de actualii prelați”, pe care l-a întrebat ce a făcut biserica în fața asaltului comunist. „V-ați pus hainele preoțești pe dumneavoastră și ați ieșit în stradă ca să protestați împotriva distrugerii bisericilor în comunism? Mi-a răspuns că, pentru credință, am ținut obiceiuri (nunți, botezuri, înmormântări – n.red.)”, a adăugat editorialistul.

Radu Preda spune că s-au obținut chestiuni diplomatice în vremea comunistă, s-a reglementat chestiunea salarizării și că s-au desecretizat arhivele bisericii ortodoxe în prezent. „Biserica reformată a fost singura care a introdus o moțiune de conștiință. A oferit posibilitatea celor care au colaborat cu securitatea să se pensioneze. A spus că, cine nu o face timp de trei ani, va rămâne fără pensie. Jumătate dintre pastorii reformați s-au pensionat atunci. Cu biserica ortodoxă, dacă s-ar aplica, nu rămâne piatră pe piatră. Marea cruce a Bisericii ordodoxe majoritare în România este naționalismul, are și calitățile și defectele națiunii”, a spus Preda.

În „sufrageria” TIFF.17 instalată în Piața Unirii  din centrul Clujului s-a discutat, duminică seara, despre comunism și repararea ororilor sale în România. Dialogul s-a purtat cu teologul Radu Preda, editorialistul Cristian Tudor Popescu, provocați de jurnalistul Mihnea Măruță la „Dreptul la memorie”.

Discuția a urmat după o proiecție a unui film documentar spaniol despre victimele dictaturii lui Franco despre care directorul TIFF a spus că este extrem de actual pentru România.

„Tocmai am văzut un film documentar care a emoționat până la lacrimi o sală întreagă. “Tacerea celorlalți”, film spaniol despre victimele dictaturii lui Franco, în lupta lor pentru dreptate și justiție. Inutil de spus, un film foarte actual pentru Romania. Pentru aceia dintre noi care poate au iertat dar nu pot uita. Și care vor justiție”, a scris Tudor Giurgiu după ce a participat la proiecție.

Amintind de un experiment din California anilor 70 a unui profesor american care a început să predea studenților național-socialismul și a fost nevoit să întrerupă experimentul după ce în școală se formaseră celule național- socialiste, Cristian Tudor Popescu spune că ceea ce se întâmplă acum în România e un moment de recul până se va ajunge la ceva asemănător cu ceea ce s-a întâmplat în comunism. „Facem legile cum vrem noi. Ar trebui să avem un Nurenberg și nu o sustragere a justiției de la jurisdicția universală. Avem un ceaușism cu mall-uri și biserici și se dorește un romexist, cum am mai spus și am fost luat în glumă. O corcitură de comunism cu naționalism și fascism – asta se întâmplă în Polonia, Ungaria sau România”, a spus editorialistul.

Radu Preda este mai optimis și spune că, deși nu avem o legislație care să permită pedepsirea celor care condamnau și nu doar a celor care „trăgeau”, deși nu se dorește desecretizarea arhivelor militare și ale justiției, codul penal nou nu mai prescrie crima iar structura pe care o coordonează a făcut zeci de sesizări penale. O victorie de etapă a fost condamnarea torționarilor Ioan Ficior și Alexandru Vișinescu. Visul său, spune Preda, este ca întreaga conducere CC a PCR să fie trasă la răspundere.

Prezența rectorului Universității Babeș-Bolyai din Cluj pe o listă de oameni care au făcut note pentru Securitate a împărțit Lounge-ul din Piață în două. Radu Preda și-a apărat „universitatea mea și rectorul meu”, a contestat legitimitatea listei, sau apelul la o singură sursă, memoria opresorului. Cristian Tudor Popescu s- a arătat indignat că, imediat după prezența sa pe o listă a colaboratorilor, Aurel Pop a ieșit public și, fără să-l întrebe nimeni, și-a trecut în revistă competențele și a răspuns unor întrebări pe care nu i le-a pus nimeni. Editorialistul a spus că el, personal, a luat contact cu securitatea și că un ins cu o funcție cât de cât, nu avea cum să nu o vadă. Ceea ce e absolut în regulă, așa cum a spus și rectorul UBB, public. „El nu a contestat legitimitatea listei. A spus că a fost pus de șeful său să scrie niște texte. „Ce m-a pus pe gânduri a fost pamfletul apărut. Nu-mi plac oamenii care vorbesc mult când nu sunt întrebați”, a adăugat Popescu. „Nu s-a făcut nici o dreptate prin deconspirare”, a mai spus în cadrul discuțiilor cu publicul Popescu. Despre el însuși, a amintit, s-a scris că este nepotul fostului șef al securității Iulian Vlad, după ce în urmă cu mulți ani un ziarist a scris în Academia Cațavencu acest lucru.

Într-o emisiune cu Mircea Dinescu în care era invitat Ștefan Andrei, editorialistul a rememorat că a rupt nota Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității prin care se spunea că nu este colaborator al securității. Aceasta în contextul în care atunci Ștefan Andrei (fost ministru de externe în regimul comunist, arestat după 1990 și grația în 1996 de președintele Ion Iliescu) spunea că nu e la curent cu ceea ce se întâmpla în comunism pentru că era ministru de externe.  Tot atunci, în perioada respectivă, Corneliu Vadim Tudor sau Adrian Păunescu se dădeau loviți că apăreau în dosarul de colaborator al securității al scriitorului Ștefan Augustin Doinaș și ei erau, de fapt, cei care se întrețineau cu șefii securității.

Dacă în Spania  funcționează „legea uitării” care împiedică pedepsirea celor care au comis orori în timpul regimului generalului Franco și s-a apelat la justiție universală, sau în Rusia s-a cononizat ultimul țar și familia acestuia, uciși de regimul bolșevic, în România, spune Cristian Tudor Popescu, funcționează încă  „legea recunoștinței și neuitării” față de foștii oameni din securitate. Fostul șef al Securității, Iulian Vlad, decedat de curând, a fost ovaționat. În plus, în decursul anilor a fost invitat la aniversarea SRI și nu numai.

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare