Închide

Mania telegondolei la Cluj. De ce gândirea oficialilor Primăriei e încă în anii `70

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - oct. 03, 2017 2 1106

Oamenii cer scări curate și reparate spre punctul de belvedere al Clujului, Cetățuia. Oficiali ai Primăriei merg mai departe și spun că viitorul nu mai e reprezentat de trepte ci de o telegondolă.

City managerul orașului chiar se avântă mai departe și scrie negru pe alb că susține o astfel de soluție pentru a crește atractivitatea Dealului Cetățuia. Nu este prima declarație pe care oamenii cu decizie din Primăria Clujului o scot în spațiu public, fără să înțeleagă ce presupune proiectul în sine. Așa am auzit în ultimii ani de tren suspendat, Someș Navigabil sau tunel pe sub centrul Clujului. Specialiști clujeni explică de unde mania oficialilor pentru astfel de proiecte, dincolo de faptul că dau bine pe rețelele de socializare.

„Oare scărilor de pe Cetățuie când le vine rândul? O mizerie îngrozitoare pe ele. Mă refer la scările care urcă direct de la podul Elisabeta până sus (…) Aș vrea să vă invit să urcați pe Cetățuie dar pe scările sau ruinele care urcă de pe podul Elisabeta”, a fost unul dintre mesajele adresate de clujeni city managerului din Cluj, Gheorghe Șurubaru. Acesta a replicat că zona e în întriținerea Regiei Autonome a Domeniului Public și comportă probleme de proprietate. ,,Dacă se vor rezolva, va intra și aceea zona în concursul de soluții pentru Cetățuie… Eu cred că oricum trebuie să mergem pe ideea unei telegondole sau ceva similar, din zona parcului sau zona centrală”, e viziunea pe care a dorit Șurubaru să o expună în spațiul public, pe pagina sa oficială de Facebook.

„Noi nu visăm așa ceva, telegondolă?! Să știți că sunt mulți care urcă scările din plăcere. E vorba aceea, un sport, urcatul scărilor. Dar e extrem de greu din cauza mizeriei. Nu trebuie investiții mari decât doi-trei bărbați cu lopeți care să curețe scările de mizerie și vegetație”,  au replicat clujenii city-managerului.

În plus, specialiști arhitecți spun că o telegondolă ar aduce mai multă rău zonei – și parcului și Cetățuii. „Pentru a putea avea cea mai mică discuție despre o telegondolă ar trebui înainte să răspundem la câteva întrebări. Juridic, pe ce teren este construită. Economic, cât o să coste, atât construcția cât și întreținerea și dacă aceste costuri pot fi susținute. Ce înseamnă tehnic o telegondolă… pe lângă niște cabine micuțe vorbim de stâlpi, cabluri și niște construcții destul de mari la ambele capete. Și altele asemenea. Eu unul pot să mă exprim ca arhitect și las aspectele juridice și economice în seama altora. Vorbim de Cetătuie, un ansamblu istoric cu o poziție privilegiată în centrul orașului. Telegondola e ceva care ar funcționa într-o stațiune turistică, fără constrângerile istorice sau vizuale ale unui centru de oraș. Cred că e o propunere scoasă din aceeași cutie cu trenul suspendat peste Someș. Orașul are alte probleme de accesibilitate: trotuare prea înguste sau cu stâlpi pe ele, trotuare denivelate din cauza acceselor în curte care sunt greu de parcurs de persoane cu probleme de mobilitate, piste de biciclete neconectate, care se termina în borduri etc. Eu unul aș începe cu o proiectare atentă și detaliată a tot ce înseamnă spațiu public. Nu vreau să jignesc pe nimeni dar multe dintre reabilitările de străzi sunt proiectate la un nivel de detaliere specific unui drum extraurban și aproape exclusiv fără implicarea unui arhitect. În oraș e nevoie de mai multă precizie, o stradă poate fi mai îngustă într-un loc și mai lată în altul, soluțiile trebuie adaptate la toate particularitățile din teren. Și revenind la  telegondolă, nu cred că trebuie să ne gândim la soluții majore și scumpe pentru a crește calitatea vieții clujenilor. Poate fi suficient ca ceea ce facem deja să facem mai bine, mai atent”, a subliniat Mihai Racu, arhitect membru în Comisia de urbanism a Primăriei.

În plus, arhitectul Dan Clinci, cel care se ocupă din partea Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania de temele de concurs pentru transformarea unor spații publice din oraș la inițiativa Primăriei, spune că mașinile zburătoare și trenurile suspendate țin de o gândire a anilor 60-70. „Există un imput general care spune că anii 70 au reprezentat pentru orașe o etapă de industrializare. Toată lumea vedea orașul ca o mașină, ca un aparat, ca un ceas. Era în derulare o revoluție industrială, având în vedere că după război, lumea era săracă, apoi s-a îmbogățit. Atunci oamenii vedeau orașul ca pe un aparat iar în acest aparat mașina, trenul, avionul erau văzute ca niște super eroi ai modernității, exponenți ai progresului. Această gândire a apus însă pentru că s-a înțeles că e groaznic să ai șosele late și cabluri peste tot și că omul este mai important ca mașina. Așa că acum se luptă pentru dezindustrializare. Există exemple din Nantes, Marseille sau Torino, orașe unde șosele și poduri sunt dezafectate și sunt transformate în parcuri. Calea ferată supraterană pe șine e transformată în parc. În New York s-a făcut un asemenea parc. În cazul Clujului a persistat ideea încă din anii 70. Noi am sărit direct în anii 90 și am scăpat ca oraș de tren pe deasupra Someșului, de tuneluri pe Tăietură. Acum ne întoarcem în anii 70. Ca filosofie, dacă ai discuta de telegondolă în cazul unui promotoriu altul decât Cetățuia, atunci am putea spune că în cazul Tâmpei din Brașov s-ar justifica. Are sens. Te urci jos, te cobori la 1000 de metri altitudine. La Cluj e nejustificat – un parcus scurt și neinteresant. În 15 minute urci pe jos. Este o lipsă de avantaj. Un astfel de mecanism nu trebuie să fie imaginat ca un fir cu o bilă colorată ci are pizioare mari, masive care se vor împlânta masiv în peisaj – cu stâlpi din fier sau piatră urâți. La plecare și la sosire ar necesita o construcție cu motor, troli, ventilatoare. Nici în parcul central, nici pe Cetățuie nu e propice să amplasezi niște căsoaie enorme. Telegondola e un vis din anii 70 când se dădea ca temă și la Facultatea de Arhitectură. Acum e neavenită, n-are rost, e greșită, depășită și duce la ruperea peisajului. Acum s-a depășit etapa, nu mai este funny, nu mai e nevoie de mașinării ci poți merge pe jos printre tufe cu miros. Modernitatea nu mai înseamnă investiții în tehnică ci în conservarea peisajului. De exemplu, la Seu s-au demolat mai multe parcări amenajate pe un pârâu, demolare în care s-a investit în ultimii 5 ani circa 7 miliarde de dolari”, a spus și Clinci.

Vezi și

FOTO. Cum arăta Cetăţuia de altădată

FOTO Cetățuia de acum 100 de ani era locuită de bandiți, prostituate și oameni ai peșterilor

S-a deschis “robinetul” de concursuri: trei în pregătire. A început lucrul la tema pentru Parcul Feroviarilor

 

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

2 comentarii

  1. Traiesc intr-un oras cu telecabina si pot spune ca a meritat fiecare banut. Sunt o multime de turisti doritori sa utilizeze telecabina. Inainte de a fi construita erau o multime de sceptici care acum tac spasiti. Chiar merita!

  2. tic tacule si ce oras e ala?
    deva cumva?
    sa fim seriosi telecabina merita cand dealul e mare, si in varf de deal ai ceva de vazut. ori nu e cazul la cluj.
    se ajunge usor cu masina sau pe jos. si odata ajuns acolo nu ai ce face sus. terminati cu prostiile.
    vb cantecului ” ma sui in dealu clujului…… numa asa de p@#a calului….”

Scrie un comentariu

Articole similare