Managerul RIVUS, Sorin Guttman: Ne-am propus un termen de 3 ani pentru finalizarea întregului proiect / În prezent, cu aproximativ 250.000 mp de spații comerciale în dezvoltare și 75.000 mp în pregătire, Clujul reprezintă cel mai activ hub de retail de pe piața românească

Informații semnificative la evenimentul organizat de „Romania Property Club” despre cum se mișcă industria construcțiilor și proiectelor de infrastructură în județul Cluj, considerat în continuare ca având cea mai scumpă piață imobiliară din România.  „În contextul creșterii economice constante și a unei oferte noi slabe, Clujul rămâne cea mai scumpă piață rezidențială la nivel național cu un preț mediu de 3.230 de EUR/mp pentru apartamente noi”, a concluzionat Sorin Guttman, citând o analiză a imobiliare.ro

Guttman este managerul RIVUS, cel mai complex proiect gândit în ultimii ani pentru Cluj Napoca, care are sarcina de a reintegra urban întreaga zonă industrială pe care s-a aflat și vechea fabrică Carbochim. El a transmis că echipa RIVUS și-a propus să definitiveze proiectul centrului comercial în 3 ani, de la termenul care va curge din momentul obținerii avizelor și autorizațiilor de construire (respectiv din 2025).

„Avem aprobat PUZ-ul pentru proiectul RIVUS iar acum suntem în faza de avizare, pentru obținerea autorizațiilor de construire. Estimăm că undeva în trimestrul doi din 2025 să fim în postura de a avea aceste autorizații, iar termenul estimat de noi este ca proiectul să fie complet în trei ani de când începem lucrările”, a explicat Guttman.

El a mai explicat că există cele două vechi clădiri care au aparținut Carbochim – pe vechea zonă protejată, așa cum este ea prevăzută în Planul Urbanistic General al municipiului – iar aici lucrările de reabilitate au începute deja, având în vedere că ambele sunt păstrate și reconvertite. Este vorba de fosta clădire administrativă de la Carbochim, care va fi reconvertită într-un spațiu HoReCa și Office. Și mai este și  hala cu arcade care va fi reconvertită într-un centru cultural.

„Așadar, lucrările au început. De asemenea, în paralel cu procesul de avizare a PlanuluiUrbanisticZonal am demarat și lucrările de demolare a fostelor construcții și de eliberare a platformei, lucrări care acum sunt aproape de finalizare”, a precizat Guttman.

În total, investiția în proiectul RIVUS se ridică la peste 500 de milioane de euro, fiind realizată de Iulius Group și Atterburry Europe prin parteneriat.

„Diversitatea impune un concept sau o identificare ca un concept multifuncțional și, intrând în detalii, ceea ce proiectăm astăzi are undeva la 145.000 de metri pătrați închiriabili în tot proiectul, cu 125.000 mp în corpul principal. Vorbim de funcțiuni de retail, de office, funcțiuni culturale în premieră pentru o astfel de dezvoltare, dar vorbim și de funcțiuni medicale, de divertisment funcțiuni pentru tineret, familii și parcuri, zonă verde. Dinamica proiectului este dată acum de activitățile de închiriere. Există acest interes din partea partenerilor, nu doar retaileri. Astăzi am ajuns aproape la 50% grad de închiriere în tot proiectul, nu doarpe retail”, a spus Guttman.

Managerul RIVUS a mai amintit că pentru spațiile centrului comercial s-a semnat deja contract cu Jumbo (pentru o suprafață de 8000 de mp, dar și pentru un concept de divertisment dedicat copiilor și tinerilor, care depășește 2000 de mp. Mai multe surprize despre chiriași ar urma să fie dezvăluite pe parcurs a promis Guttman.

„Revenind la funcțiuni, așa cum am spus, vom avea un centru cultural în clădirea pe care o reconvertim. Vom avea circa 30 de locații de finedinig, constând în cafenele cu tematică internațională, restaurante concept. Ne propunem să avem funcțiuni medicale, funcțiuni de divertisment, funcțiuni de office și nu în ultimul rând, noi spunem ancora principală funcțiunii de parc. Practic, proiectăm un parc peste 52.000 de metri pătrați care asigură deschiderea proiectului către Someș, lucru care astăzinu este posibil și, de asemenea, la modul cum este poziționat, va asigura legătura între parcurile realizate de către municipalitate, respectiv între parcul Feroviarilor și parcul Armătura.  Având în vedere conceptul de sustenabilitate, vă spun că din perioada de proiectare ne-am gândit să continuăm cu această suprafață sau aceste zone verzi atât pe fațade, cât și pe acoperiș. Aceste parcuri reprezintă 2,2 hectare suplimentare de spațiu verde. Spun spațiu verde pentru că sunt pe zone construite”, a explicat Guttman, subliniind că anvergura proiectului impune și lucrări de îmbunătățire a mobilității astfel că se vor realiza lucrări de infrastructură în zonă, precum un pod peste Someș cu o tramă similară. Mai sunt propuse încă două poduri pietonale care vor face legătura cu malul stâng al Someșului și sunt și lucrări de lărgiri de străzi și o porțiune din noul culoar de mobilitate Nord, în speță o porțiune din strada Câmpul Pâinii.

Întreg proiectul a fost gândit și pentru ca el să se integreze cât mai bine în ecosistemul zonei, astfel încât nu doar construirea sa, dar și operarea să se facă pe principii de sustenabilitate. „Am avut în vedere ce tip de materiale vom folosi, ce tehnologii, ținând cont de impactul asupra mediului, asupra oamenilor și comunității, dar și asupra vecinătăților. Am avut în vedere fiecare detaliu, de la modul în care se va realiza în viitor mentenanța clădirilor, până la modul în care se tratează deșeurile sau felul în care  materialele rezultate din operare urmează să fie reintegrate într-un nou ciclu. De asemenea, spațiul verde este extins peste clădire pentru a reduce amprenta de carbon în operare. Nu în ultimul rând climatizarea clădirii a fost gândită pornind de la conceptul echilibrului energetic, astfel încât ceea ce consumă proiectul în sine să fie generat din surse sustenabil. Știu că poate pare ambițios, însă astăzi, pe bursa de energie, poți controla de unde îți achiziționezi energia electrică, de exemplu. Ca un detaliu, proiectul este conceput că până la minus 15 grade să funcționeze echilibrat climatic, sub 15 grade există un back-up, de exemplu pentru climatizare cu centrală pe gaz, însă până la minus 15 grade proiectul va funcționa strict electric, din surse regenerbile”, a explicat Guttman.

Acesta s-a mai referit și la arborii care urmează a fi plantați în cadrul proiectului. „Sunt arbori maturi, au între 13 și 60 de ani. Îi avem de doi ani în aclimatizare într-o pepinieră care aparține USAMV, tocmai pentru a evita, de exemplu, apariția unor dăunători externi. Când am apelat prima dată la toate aceste concepte le credeam avangardiste, însă și comunitatea realizează acum că fără să le fi luat în calcul nu aveam cum să implementăm regenerarea urbană și nici n-am putea spera la dezvoltare”, a conchis managerul RIVIS.

Alte concluzii exprimate în cadrul „Romania Property Club”:

–  Investițiile majore la Cluj în proiecte de infrastructură depășesc 3 miliarde de Euro (metroul cu o nouă finanțare, centura metropolitană și trenul metropolitan).

–  Cu o valoare a PIB-ului pe cap de locuitor de 24.900 EUR, Clujul are al doilea cel mai înalt nivel de dezvoltare din țară

– Cu aproximativ 250.000 mp de spații comerciale în dezvoltare și 75.000 mp în pregătire, Clujul reprezintă cel mai activ hub de retail de pe piața românească

–  Piața locală de office a cunoscut o revitalizare în 2024: s-au semnat tranzacții pentru 40.000 mp, inclusiv cea mai mare din afara Capiatlei: 8.500 mp

– Sectorul industrial contorizează investiții de 350 de milioane de EUR în noi fabrici la Turda, Huedin și Săndulești

– În contextul creșterii economice constante și a unei oferte noi slabe, Clujul rămâne cea mai scumpă piață rezidențială la nivel național cu un preț mediu de 3.230 de EUR/mp pentru apartamente noi, conform Imobiliare.ro

– Sectorul hotelier are în lucru patru hoteluri de 3* și 4*, totalizând 600 camere noi până în 2027.