Livada imobiliară. Ce se cere de la cei care vor să construiască pe hectarele pierdute de municipiu în favoarea comunei Feleacu
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mai 27, 2020 0 4523
Un proiect pentru urbanizarea unei parcele de aproape 3000 de mp de pe strada Dinu Lipatti fn și construirea de locuințe individuale și colective a primit recomandări dure la Comisia de Urbanism a Județului. Parcela aparține acum de comuna Feleacu, fiind parte din cele 400 de hectare de teren din zona Calea Turzii care au trecut în urma unui proces câștigat în instanță, de la municipiul Cluj-Napoca la comuna învecinată, iar avizul nu se mai dă de către municipiu.
Arhitecții au cerut completări de documente și le-au recomandat proiectanților să aibă în vedere studierea întregului UTR din care face parte parcela, asigurarea unor dotări pentru zonă, dar și asigurarea unei densități rezonabile pe parcelă prin edificarea doar a unor locuințe unifamiliale.
PUZ-urile începute în Cluj-Napoca, în zona Calea Turzii pe teritoriul livezii Palocsay sunt reluate acum, după ce comuna Feleacu a câștigat mutarea graniței spre oraș, pe un teritoriu de peste 400 de hectare. De livada imobiliară, cândva raiul construcțiilor, se ocupă acum Consiliul Județean.
Biroul de Arhitectură Sorin Scripcariu (al președintelui de la Comisia de monumente) a cerut recent un aviz de oportunitate de la Județ pentru o documentație de urbanizare a unei parcele rămase neconstruite pe strada Dinu Lipatti, fiind aproape de Calea Turzii, cu acces dinspre Mihai Românul și de pe artera Nicolae Corcheș. Beneficiari sunt societatea Arancea, Ioan Pârv, Elena Ciobanu și Andrei Corovei. Arhitectul stagiar Răzvan Coca din cadrul biroului de priectare a spus că respectiva documentație s-a început la municipiu, dar a fost nevoie de reluarea demersurilor de la început, având în vedere că teritoriul a trecut la comuna Feleacu. Potrivit proiectantului, parcela ar face parte dintr-ul Plan Urbanistic Zonal din 2006 din care s-au edificat majoritatea construcțiilor reglementate. „Nu s-a edificat funcțiunea cu caracter de hotel. În rest, s-au edificat locuințe”, a mai spus el.
(studiu de oportunitate PUZ urbanizare, Scripcariu Birou Arhitectură)
Arhitecții din comisie au remarcat că propunerile de parcelare și de asigurare a aleilor de acces și a circulațiilor sunt reglementate doar pe parcelă și că nu sunt racordate la zonă. Că se vine cu alveole și suprafețe shared space care nu au nicio continuitate sau că nu se ține cont de curbele de nivel. Mai mult, s-a remarcat că aici s-a construit la limită cu indicatorii urbanistici și că cei din zonă nu au niciun fel de dotări. „Nu e clar nici cum s-au construit locuințele existente”, au mai semnalat cei din comisie. Proiectanții au arătat că oricum PUZ-ul vechi a produs efecte și că doar funcțiunea de hotel nu a fost edificată.
Coca a arătat că beneficiarii au cumpărat terenul în urma unei executări silite, de la o bancă, și că pe el mai există o construcție deja edificată. „Vrem să vedem în ce măsură aceasta poate să intre în legalitate”, a mai semnalat acesta.
„Trebuie să vedem cum s-a făcut, pe PUG-ul nou sau pe PUG-ul vechi. Să identificăm momentul temporar când s-a întâmplat. Dacă e înainte de 2014, să vedem ce era reglementat. Cred că există variante pentru intrarea în legalitate. Aduceți documente”, a spus arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.
Ca să accepte studiul, comisia de urbanism a recomandat să se studieze un teritoriu mai mare, tot UTR-ul, le-a cerut proiectanților să propună doar locuințe unifamiliale. „Dacă nu erau deja edificate locuințele de pe partea stângă, lângă ceea ce propuneți, nici nu mai purtam discuția asta și nu se accepta. Așa, dacă discutăm pe tot UTR-ul, cred că vă puteți încadra. Dar nu cu o densitate așa de mare. Doar locuințe unifamiliale”, a recomandat Salanță.
El a spus că anul trecut, după ce 428,4 hectare (108,7 hectare se află în extravilan, iar 319,7 hectare în intravilanul municipiului Cluj-Napoca) au trecut la comuna Feleacu, a fost luat cu asalt în audiențe de investitorii imobiliari. „Cred că decizia instanței s-a dat într-o joi pentru că vineri la audiențe era plin și toți cereau să construiască în livadă. Livada rămâne zonă protejată, livadă. Am făcut controale și am aplicat măsuri de desființare celor depistați cu construcții fără forme legale. Doar 9% din toată suprafața, adică peste 38 de hectare este zonă unde se pot edifica funcțiuni economice și de locuire. Restul e livadă, intravilan, dar fără posibilitatea de schimbare a încadrării ei pentru a se construi. Toți cei din Livada, de lângă Feleacu, sunt fără autorizații și înscriși în cartea funciară ca și construcții fără acte”, a mai spus Salanță.
Nu este singurul proiect discutat anul acesta la urbanism. Un alt studiu de oportunitate din zona la Stâni Făget a primit aceleași recomandări. Documentația a fost făcută de Beletage pentru asociația Bellavista pe un teritoriu de 23 de hectare, cu acces de pe strada Dianei și strada Făget pentru construirea de locuințe unifamiliale. Prezentarea a fost făcută de arhitectul Marius Tărău.
