Liderul Cartel Alfa, după consultări: Preşedintele, ca şi consilierul preşedintelui au subliniat că în măsurile de combatere a deficitului excesiv nu s-au luat în discuţie măsuri pentru sănătate, educaţie, ordine publică”
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 16, 2025 1 84
Liderul Sanitas Leonard Bărăscu a declarat luni, citat de digi24.ro, după discuţiile cu preşedintele Nicuşor Dan de la Palatul Cotroceni, că nu există nimic clar la momentul acesta, „nici pe tăieri, nici pe datul afară, nici pe găsirea unor soluţii care să tragă economia”. El a mai anunțat că preşedintele Nicuşor Dan se va mai vedea cu partidele şi antreprenoriatul. La rândul său, liderul sindicatului Cartel Alfa Bogdan Hossu a declarat că va fi făcută o analiză împreună cu partidele şi patronatele pe tema măsurilor privind reducerea deficitului bugetar, până pe 20 iunie, dar că sănătatea, educația sau ordinea publică nu sunt vizate de măsurile pentru reducerea deficitului excesiv.
„Taxe şi impozite, bănuiesc că vor creşte oricum, dar nu vreau să auzim de personal care a trebuit să plece acasă, de bugetari care nu îşi fac treaba şi unii îşi fac mai mult sau mai puţin, aşa cum spunea şi preşedintele, dar, în momentul în care trebuie să recuperezi bani, taxe şi impozite, se pare că vor apărea”, a afirmat Leonard Bărăscu, după întâlnirea cu Nicușor Dan, luni la Palatul Cotroceni.
„Nu există nimic clar la momentul ăsta, nici pe tăieri, nici pe datul afară, cu ghilimelele de rigoare, nici pe găsirea unor soluţii care să tragă economia românească. Până pe 20 vom afla mai multe, ne vom întâlni şi împreună găsim cele mai puţin atractive, pentru că nu va fi nimic atractiv să trebuiască să iei nişte măsuri fiscale”, a conchis liderul Sanitas. Hossu: Se va face o analiză cu partidele, patronatele, sindicatele pe măsurile privind deficitul
Liderul sindicatului Cartel Alfa Bogdan Hossu a declarat luni, după întâlnirea cu preşedintele Nicuşor Dan, că până pe 20 iunie se va face o analiză împreună cu partidele şi patronatele pe tema măsurilor privind reducerea deficitului bugetar, afirmând că un guvern cu puteri depline va fi până pe 30 iunie. „Preşedintele, ca şi consilierul preşedintelui au subliniat că în măsurile de combatere a deficitului excesiv nu s-au luat în discuţie măsuri pentru sănătate, educaţie, ordine publică şi că în acelaşi timp pentru restul problemelor se va face o analiză în comun – partide politice, patronate, sindicate – pentru a evidenţia sau a identifica problemele care să aducă imediat bani la buget şi să dea semnalul de credibilitate atât pentru Comisia Europeană, cât şi pentru evaluatorii internaţionali de standard pentru România. Al doilea element important este că ECOFIN din 20 va relua raportul din 4 iunie, iar pentru Comisia Europeană, termenul de depunere a programului de compensare a deficitului excesiv va fi 30 iunie, timp în care se speră să existe deja un guvern cu puteri depline legate de acest lucru. A doua promisiune importantă este că domnul preşedinte a zis că va face o întâlnire între patronate, sindicate, partide politice pe măsurile respective, lista mai scurtă, şi în care să se analizeze eficient în 12 sau 24 de persoane listele respective pentru a vedea care măsuri ar trebui luate”, a explicat Hossu, scrie Agerpres. El a precizat că în urma discuţiilor de la Cotroceni s-a decis ca grupurile de lucru pe specialităţi de la ministere să fie mărite cu reprezentanţii sindicali şi patronali. Întrebat până la ce dată va exista un executiv cu puteri depline, el a răspuns că până pe 30 iunie. „Da, pentru că încă sunt discuţii săptămâna asta între partidele politice şi eu am înţeles că săptămâna viitoare vom avea deja un guvern şi, practic, noul guvern va fi cu puteri depline până la 30 iunie”, a spus Hossu.
Un comentariu
Scrie un comentariu
Articole similare
-
Asociația Pro Infrastructura critică metroul ușor din Cluj: “Gülermak ne vinde gogoși pe care domnul Boc le servește mai departe clujenilor iar supervizorii care vor încasa 40 milioane euro sunt într-un evident conflict de interese”
iul. 09, 2025 0
-
Ce soluție s-a găsit pentru meteorologii clujeni după ce a ars cabana de la Stația Meteo Vlădeasa
iul. 09, 2025 0
Nu există soluţii miraculoase. La sfârsitul anului 2024 România a ajuns la cel mai mare deficit bugetar fapt pentru care țara noastră a primit semnale negative cu privire la degradarea ratingului suveran. Astfel, agențiile Fitch Ratings și S&P Global Ratings au avut deja, o perspectiva de la „stabilă” la „negativă” în martie 2025, plasând România, la un pas de ratingul „junk”. Agenția Fitch Ratings va face o reevaluare a ratingului la jumătatea lunii august.
Cu atât mai mult, noul guvern trebuie să vină cu un program de guvernare coerent privind reducerea deficitelor record și stabilizarea datoriei publice, printr-un pachet de măsuri după cum urmează:
-stoparea evaziunii fiscale;
-reducerea și să eficientizarea cheltuielilor statului;
-guvernanță și management profesionist la companiile de stat;
-simplificarea accesării fondurilor europene;
-reducerea birocrației prin digitalizare;
-legea salarizării în sistemul public si reforma sistemului de angajări la stat ;
-reforma sistemului electoral;
-reforma administrativ-teritorială .
Un rol esential in echilibrarea deficitului bugetar joacă absorbtia fondurilor europene. România are la dispoziție aproximativ 80 de miliarde de euro aflate la dispozitia României provenind din două categorii de fonduri europene și anume :
-PNRR cu circa 30 de miliarde din care jumatate nerambursabili, iar jumatate imprumuturi cu dobândă mică si cu scadentă în 2026;
-Politica de Coeziune 2021-2027 cu 45,1 miliarde de euro, dintre care 31,5 miliarde de euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro cofinantare din contribuție națională și cu scadentă în 2029 .
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Asadar, Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin urmare, schimbarea nu mai suportă amânare, iar reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă.
Există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganiza…)
Noul guvern ar trebui să-si asume răspunderea pe reforma administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.