Închide

Istoria Clujului: Jakab Elek ne poartă pe uliţele Clujului de altădată, prin bresle, pieţe, şcoli, universitate, ne arată atmosfera de epocă astfel încât, citindu-l, parcă ne simţim şi noi prezenţi în epoca pe care ne-o relatează cu pasiune şi talent de mare povestitor

ActualitateCulturăEducaţieSocialTop News by Cosmina Fernoaga - nov. 21, 2022 3 1868

Cercetător științific la Institutul de Istorie „G. Barițiu” al Academiei Române, Attila-Carol Varga a relatat pentru Actual de Cluj, despre amplul său demers de a traduce din maghiară o istorie complexă a Clujului, publicată la Budapesta de arhivistul Jakab Elek în intervalul 1870-1888.

Attila Varga a explicat de ce este atât de importantă această carte, care până în prezent nu a mai fost tradusă niciodată, deși reprezintă o mărturie peste secole a ceea ce a fost și a devenit Clujul. Fascinat fiind de documente şi detalii, Jakab Elek ne poartă pe uliţele Clujului de altădată, prin bresle, pieţe, şcoli, universitate, ne arată atmosfera de epocă astfel încât, citindu-l, parcă ne simţim şi noi prezenţi în epoca pe care ne-o relatează cu pasiune şi talent de mare povestitor, a precizat Attila Varga pentru Actual de Cluj.

Cercetătorul mai arată că în cartea sa, Jakab Elek face dese referiri şi la români, dovedind faptul că a fost un cercetător prestigios care a înţeles că istoria unui oraş unde locuiesc etnii şi confesiuni diferite, nu se poate scrie unilateral, detaliându-i pe unii şi ignorându-i pe alţii.

„Prin simplul fapt că a avut decenţa, înţelepciunea şi deschiderea de a încerca să-i cunoască mai bine şi pe cei de lângă el, Jakab Elek, sunt convins, a fost un istoric şi un cercetător modern care a ştiut să construiască punţi de legătură între oameni şi între istorii. Din aceasta avem multe de învăţat şi noi cei de azi”, a relatat Attila Varga.

Proiectul traducerii acestei istorii (care numără 3000 de pagini, fiind împărțită în 3 volume) a fost demarat de Asociația Vechiul Cluj, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj Napoca.  

1. De ce credeți că, până la demersul Asociației Vechiul Cluj, cartea istoricului Elek Jakab nu a mai fost tradusă niciodată în limba română, deși este poate printre puținele, dacă nu chiar singurul volum, care care tratează o istorie detaliată a Clujului, din cele mai vechi timpuri?

Istoria Clujului în trei volume masive, care însumează în jur de 3000 de pagini, a fost publicată de Jakab Elek în intervalul 1870-1888 la Budapesta şi se poate spune că este o veritabilă „Carte a Secolelor”. Avem de-a face cu o lucrare de referinţă pentru toţi cei care vor să înţeleagă trecutul acestui oraş şi evoluţia lui pe durata lungă, din epoca romană şi până la mijlocul veacului al XIX-lea. În condiţiile în care foarte multe fonduri de documente despre istoria Clujului s-au prăpădit din cauza vitregiei vremurilor, iar Academicianul Jakab Elek a fost printre ultimii cercetători de prestigiu care le-a studiat în detaliu (pe multe dintre ele le-a şi publicat într-un corpus distinct de documente), se poate spune că este una din cele mai bune lucrări de acest gen din toate timpurile. În ciuda acestui fapt, din 1888 şi până azi, ea nu a fost niciodată tradusă în limba română din cel puţin două considerente: în primul rând dificultatea limbii maghiare vechi, iar apoi volumul enorm de muncă. Eu am început acest demers acum şase ani de zile, am publicat, până acum, şase volume şi mai urmează încă două pentru ca să pot finaliza cea de-a treia parte din Istoria Clujului care vizează perioada premodernă şi modernă. Dar ca să revin la motivele pentru care această carte monumentală nu a fost încă tradusă în limba română, vă relatez o istorioară pe cât de amuzantă, pe atât de sugestivă. Un prieten bun, de etnie maghiară, care s-a născut la Cluj, dar s-a stabilit la Budapesta mi-a mărturisit faptul că a început, la un moment dat, să-l citească pe Jakab Elek în original. A parcurs câteva pagini din Istoria Clujului scrisă în limba maghiară de secol XIX, iar apoi, în scurtă vreme, a abandonat demersul în sine, menţionând că, mai bine şi mai uşor îl citeşte pe Jakab Elek tradus şi adaptat la limba română actuală! Orice alt comentariu cred că este de prisos… 

2. Ce ar trebui să afle clujenii despre Jakab Elek? Cine a fost el în vremurile sale (prima jumătate a secolului XIX),  prin ce s-a remarcat personalitatea sa?

Jakab Elek s-a născut pe data de 13 Februarie 1820 la Gălăţeni, în fostul comitat Mureş-Turda, într-o familie de nobili secui şi a fost, indiscutabil, unul din cei mai mari cărturari ai Ungariei din a doua jumătate a veacului al XIX-lea. Înainte să fie primit în rândurile Academiei Maghiare de Ştiinţe, el a fost şi arhivist, manifestând o mare pasiune pentru limba izvoarelor şi documentele vechi. Într-o epocă marcată de multe tensiuni politice, confesionale şi naţionale, el a avut înţelepciunea să depăşească asemenea bariere artificiale, reuşind să construiască solide punţi de legătură cu intelectualitatea românească. În fapt, a fost singurul cărturar maghiar care s-a apropiat mult de români, căutând să le cunoască şi să le înţeleagă propria istorie. A acceptat să i se traducă, în limba română, câteva din lucrările sale fundamentale, a citit multe documente despre istoria românilor, a corespondat cu renumiţi cărturari români precum George Bariţiu şi chiar a devenit, în anul 1875, Membru de Onoare al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). Aş spune că el a fost savantul maghiar pe care românii l-au respectat şi preţuit cel mai mult. De altfel, în faimoasa lui Istorie a Clujului, Jakab Elek face dese referiri şi la români, dovedind faptul că este un cercetător prestigios care a înţeles că istoria unui oraş unde locuiesc etnii şi confesiuni diferite, nu se poate scrie unilateral, detaliându-i pe unii şi ignorându-i pe alţii. Prin simplul fapt că a avut decenţa, înţelepciunea şi deschiderea de a încerca să-i cunoască mai bine şi pe cei de lângă el, Jakab Elek, sunt convins, a fost un istoric şi un cercetător modern care a ştiut să construiască punţi de legătură între oameni şi între istorii. Din aceasta avem multe de învăţat şi noi cei de azi. 

3. Cât de semnificativă considerați că este opera lui Jakab Elek pentru ceea ce înseamnă astăzi Clujul?

Aşa cum menţionam deja, Istoria Clujului de Jakab Elek este „Cartea Secolelor”. Este cu neputinţă să cercetezi trecutul acestui oraş sau istoria Transilvaniei în general şi să-l ocoleşti pe Jakab Elek. El este cărturarul care a încercat să prezinte trecutul acestui oraş, folosind, cu precădere, surse inedite de arhivă. Cu alte cuvinte, ne-a lăsat o operă fundamentală, solidă şi profesionist scrisă, deci nu ai cum să nu-l crezi pe Jakab Elek. Fireşte, aşa cum se ştie, istoricul este sub vremi şi niciodată nu poate oferi o istorie perfectă, dar ne poate lăsa o istorie credibilă, respectiv o operă care să ne edifice foarte bine cine suntem, de unde venim şi, mai presus de toate, unde mergem. În cazul Istoriei Clujului, îmi face plăcere să spun des faptul că Jakab Elek este cel mai potrivit ghid prin secole. Fascinat fiind de documente şi detalii, el ne poartă pe uliţele Clujului de altădată, prin bresle, pieţe, şcoli, universitate, ne arată atmosfera de epocă astfel încât, citindu-l, parcă ne simţim şi noi prezenţi în epoca pe care ne-o relatează cu pasiune şi talent de mare povestitor. Acest gen de „istorie la firul ierbii” este, poate, mai greu de citit, pentru că labirintul informaţiilor prin care ne poartă autorul este unul imens, dar, în schimb, ne oferă şansa de a afla, de a înţelege şi de a simţi! Iată de ce istoria lui Jakab Elek a învins tirania timpului şi este valabilă chiar şi azi, deşi au trecut 134 de ani de la publicarea ei. Iată de ce opera lui este semnificativă pentru Clujul vremurilor de azi. 

4. Dat fiind că istoria arhivistului Jakab Elek se împarte în trei volume, care este motivul pentru care traducerea a început cu ultima parte, respectiv cu volumul al treilea?

Sincer, a fost alegerea mea să încep traducerea cu volumul al treilea, deoarece, de-a lungul anilor, am făcut specializare pe istoria modernă a Banatului şi a Transilvaniei, prin urmare m-am simţit acasă atunci când m-am dedicat unui volum masiv care pune accent pe realităţile transilvănene din secolele XVII şi XVIII. Volumul al doilea se referă la istoria medievală a acestei urbe, în vreme ce volumul întâi aduce în lumină perioada antichităţii. Aş mărturisi şi că, ocupându-mă cu volumul al treilea, am avut timp să mă obișnuiesc cu stilul complex de  a scrie al renumitului cărturar maghiar, pentru ca, ulterior, să-mi fie mai uşor când voi traduce texte despre perioade istorice pe care le-am frecventat mai puţin de-a lungul cercetărilor mele.  

5. Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați depășit în demersul traducerii pe care ați realizat-o/coordonat-o/?

Când îl traduci pe Jakab Elek, cea mai mare provocare este limba pe care el a folosit-o! Să traduci din limba maghiară veche în limba română actuală este, cu siguranţă, o mare provocare. Jakab Elek foloseşte adesea fraze lungi, alambicate, mulţi termeni sunt arhaici care nu se mai folosesc în limba maghiară actuală, în consecinţă este mare nevoie de instrumente de lucru, respectiv dicţionare de termeni vechi ca să înţelegi ce anume vrea să spună autorul. În plus, aşa cum bine cred că ştiţi, limba română are o topică a frazei total diferită de cea a limbii maghiare, aşadar este foarte limpede că Jakab Elek nu poate fi tradus mot-a-mot, iar mesajul său, în afară de traducere, are nevoie şi de o adaptare pe măsură pentru a putea fi citit de publicul român actual. Spuneam, de asemenea, că există situaţii în care vorbitorii nativi de limbă maghiară preferă să îl citească pe Jakab Elek mai uşor în limba română! Eu, sincer, mă bucur pentru aceasta. Când cele două culturi, maghiară şi română, se întâlnesc, aceasta nu poate fi decât benefic pentru fiecare dintre noi.

Attila-Carol Varga (foto jos) este un istoric, specializat în istoria modernă a Transilvaniei, istoria francmasoneriei, patrimoniu / Doctor în istorie, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca / Cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca / Autor și coautor a peste 100 de cărți, ediții de documente și articole de specialitate, publicate în țară și în străinătate / Premiul „George Barițiu” al Academiei Române, 2010 / Colaborări de succes în proiecte anterioare (Povești despre Cluj ediția a II-a; Traducerea lucrării „Istoria Clujului” de Jakab Elek – edițiile I, a II-a, a III-a, a IV-a și a V-a).

3 comentarii

  1. Ma interesează foarte mult cartea . Mi se pare ținând cont de prezentare o realizare ampla, profunda și cu o mare preocupare spre obiectivitate.
    Vorbesc în numele unei persoane fascinate și totodată tulburata de pluralitatea etnica a Transilvaniei.

Scrie un comentariu

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.