Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL: Oricum ar fi, noi nu luăm măsuri pe care le solicită sau le doreşte FMI, pentru că nu avem un contract de împrumut cu FMI-ul şi nici nu ne dorim lucrul ăsta. Ne dorim într-adevăr să avem un buget echilibrat, un buget sănătos, ne dorim să nu pierdem banii europeni”

​Guvernul nu ia măsuri pe care le doreşte FMI, pentru că nu are un contract de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional, a declarat la RFI purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe.

Ionuţ Stroe declară că „ideea centrală este că FMI a transmis că ceea ce am făcut până în momentul de faţă a fost corect, că măsurile care au fost luate vin să rezolve această problemă reală, dar sunt oarecum insuficiente”.

”Acum, oricum ar fi, noi nu luăm măsuri pe care le solicită sau le doreşte FMI, pentru că nu avem un contract de împrumut cu FMI-ul şi nici nu ne dorim lucrul ăsta. Ne dorim într-adevăr să avem un buget echilibrat, un buget sănătos, ne dorim să nu pierdem banii europeni, luăm aceste măsuri. FMI oferă aceste recomandări în această vizită anuală pe care o face în România, dar asta nu înseamnă că ad litteram, ca şi când am fi condiţionaţi de un contract de împrumut, cum am fost în 2009, trebuie să luăm în considerare tot ce spun ei”, a precizat Stroe.

Purtătorul de cuvânt al PNL spune că impozitul de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii „va aduce aproximativ 1,7 miliarde de euro, o sumă foarte importantă, care poate până în momentul de faţă nu ar fi fost, eu ştiu, evidenţiată.

”De altfel, ştiţi foarte bine că există companii care preferă să se folosească de anumite echilibrări fiscal-bugetare şi să ascundă profitul. Noi credem că de data asta, 1% pe cifra de afaceri la marile companii nu va fi nici un fel de povară (…). Trebuie să luăm aceste măsuri (fiscale), pentru că în joc este până la urmă dezvoltarea economică a acestei ţări”.

Despre criticile aduse de mediul de afaceri pachetului fiscal, Ionuţ Stroe a arătat că ”propuneri concrete nu au existat niciodată, nici din partea Opoziţiei, nici din partea celor vizaţi”.

”E absolut normal ca fiecare să încerce să conserve o anume stare care îi este favorabilă sau care îi aduce beneficii, avantaje. Dacă din punct de vedere politic, atitudinea Opoziţiei este de neînţeles, pentru că ei practic nu au venit cu nici un fel de altă soluţie pentru a remedia situaţia, ci doar cu contestaţii pe la CCR, cu semnături pentru moţiunea de cenzură, din punct de vedere al dialogului pe care l-am avut cu zona economică, să ştiţi că foarte multe măsuri au fost efectiv negociate cu zona de business”, a subliniat Stroe.

El a menţionat că ”o negociere presupune un numitor comun, presupune o linie mediană, jumătatea drumului, la care trebuie să ajungem atât unii, cât şi alţii”.

”Sunt anumite măsuri pe care le susţinem din analiza FMI, sunt anumite lucruri cu care am fost de acord, apropo de eficienţa statului, de limitarea cheltuielilor publice, de a aduce banii spre investiţii, dar cu lucrurile care ţin de acest efort suplimentar de 1% nu am fost de acord şi am socotit că e mai mult decât oportun să-l introducem, cel puţin pentru a depăşi acest moment de dificultate economică”, a mai spus Ionuţ Stroe.

Ce a transmis FMI după vizita de la București, potrivit g4 media.ro:

– Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4 % din PIB, este acum probabil imposibil de atins, iar noi proiectăm un deficit de 6 % din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1 % din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5 % din PIB în 2024.

– FMI cere ca pragul pentru microîntreprinderi să fie redus și mai mult, însă afirmă că impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari și bănci afectează inechitabil companiile cu marje reduse.

– Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2 % din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal. În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt: (i) eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; (ii) continuarea raționalizării TVA; (iii) reforma impozitului pe proprietate; și (iv) utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Îmbunătățirile în curs de desfășurare în domeniul administrării veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se poate conta pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.

– Pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru a reduce nivelul ridicat de fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reface spațiul fiscal, a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și să crească veniturile pentru a consolida serviciile publice.
– În plus, politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei traiectorii credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va contribui la asigurarea finanțării de pe piață la un nivel mai scăzut al împrumuturilor costuri mai mici. Anunțarea unor noi reforme fiscale cu mult timp înainte va ajuta întreprinderile și lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.
– Ca urmare a înăspririi politicii monetare, inflația are o tendință de scădere. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă, așa cum este necesar pentru readucerea inflației globale în banda de toleranță a Băncii Naționale a României (BNR) în jurul țintei până la jumătatea anului 2025.
– Reformele structurale trebuie să abordeze deficiențele de guvernanță și să îmbunătățească serviciile publice serviciilor publice. Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

Stroe a menţionat că PNL a condiţionat adoptarea oricăror măsuri de ajustare fiscal-bugetară de aceste măsuri care vin din reducerea cheltuielilor statului.

”Pachetul ăsta de măsuri pregătit, apropo de susţinerea noastră, de propunerile PNL-ului vizează de exemplu diminuarea numărului de secretari de stat, diminuarea funcţiilor de demnitate publică, reducerea semnificativă a unor posturi vacante în sectorul public, reducerea cu 30% a funcţiilor de conducere în zona publică, instaurarea unui plafon pentru acordarea acelor vouchere de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană”, a mai spus Stroe.