Închide

INTERVIU Aventurile lui Andrei Mureșan, mijlocașul crescut de “U” și transferat de CFR

SportTop News by Catalin Suciu - iul. 09, 2015 2 4278

Mijlocașul crescut și format de Universitatea a revenit acasă, dar pentru a semna cu rivala CFR. O decizie care-i nemulțumește pe mulți, însă una firească, până la urmă. “M-am căsătorit și-am zis că vreau să fiu cât mai aproape de casă. În ultimii ani am umblat foarte mult, dar vreau să mă ocup de familie. CFR mi-a oferit această posibilitate”, povestește Andrei Mureșan, jucător împlinit din punct de vedere financiar după câteva experiențe în străinătate. A jucat în Rusia, Azerbaidjan , iar ultima dată la Șeriff Tiraspol, în Moldova. Tot aici l-a întâlnit și pe cel mai excentric patron din carieră, pe Victor Gușan, un afacerist milionar care controlează toată zona Tiraspolului.
– Cum de-ai ales să joci pentru CFR?

– M-am gândit puțin înainte să semnez pentru că eu am crescut la Universitatea. Dar sunt jucător profesionist și-am zis că dacă e să mă întorc în România, o voi face cât mai aproape de casă. De la “U” nu m-a căutat nimeni niciodată după ce-am plecat. A venit oferta CFR-ului și-am acceptat-o. M-am căsătorit și-am zis că vreau să fiu cât mai aproape de casă. În ultimii ani am umblat foarte mult, dar vreau să mă ocup acum de familie. Ne-a fost destul de dificil în ultimii ani cu plecările. Acum sunt aici, vreau să joc, vreau să-mi fac treaba cât mai bine.

– Ai discutat de obiective? Care sunt acestea?

– Trebuie să prindem play-off-ul, asta în primă fază. Și cred că ar fi o performanță. Iar apoi nu se știe, poate terminăm în primele trei. Contează foarte mult banii din drepturile TV. Echipa este bunicică, suntem câțiva jucători cu experiență, există și câțiva tineri foarte talentați, e în regulă, facem față competiției. Dacă rămâne și Tade, cu atât mai bine, e un fotbalist care ne poate ajuta foarte mult.

– Să ne întoarcem și în trecut. Povestește-ne despre tinerețea ta fotbalistică.

– Am crescut la Universitatea , am făcut parte din generația aceea cu Răzvan Cociș, cu George Florescu, cu Goga , generația lui Mircea Cojocaru, poate una dintre cele mai frumoase echipe lansate în fotbalul românesc. Drept urmare, mulți dintre cei care am crescut acolo, am și ajuns fotbaliști, ne-am făcut cariere, am făcut carieră în fotbal. Unii chiar și la echipa națională. A fost o experiență frumoasă, una pe care n-o voi uita. Și cu domnul Cojocaru păstrez și acum legătura, e ca un tată pentru mine, îl respect enorm. Întotdeauna m-a ajutat, mi-a dat încredere și m-a consiliat atunci când aveam nevoie. El mi-a influențat decisiv cariera, aș putea spune.

"U", campioană națională la juniori în 2002. Andrei Mureșan (sus, dreapta) și generația de fotbaliști crescută de Mircea Cojocaru

„U”, campioană națională la juniori în 2002. Andrei Mureșan (sus, dreapta) și generația de fotbaliști crescută de Mircea Cojocaru foto: Cantor Zoltan

– Ai jucat la “U”, apoi ai avut o accidentare destul de urâtă.

– Da, am stat șase luni pe margine fără să fac nimic și încă șase luni am făcut recuperare. Mi s-a desprins de abdomen un grup de mușchi. Eram la un antrenament cu Ion Marin și din cauza suprasolicitării am pățit asta. Am început să tremur, n-am știut ce s-a întâmplat. Asta a fost singura mea accidentare din carieră. În rest am fost ferit.

– Apoi ai plecat la Gloria Bistrița, cu Neluțu Sabău și Mircea Cojocaru.

– Da, așa a fost. Dar înainte de a merge la Gloria, am avut o ofertă foarte bună de la Șeriff Tiraspol. Urma să semnez un contract foarte avantajos, “U” Cluj trebuia să ia bani pe mine, dar totul a picat în ultimul moment. Știu că am fost dezamăgit la vremea aia, dar apoi am mers la Gloria.

– Cum e să-l ai conducător pe Jean Pădureanu?

– E o persoana foarte dedicată, așa era, cel puțin. El făcea totul pentru echipă, dorea mereu să ajute echipa. La negocieri era tare de tot, nu puteai discuta cu el nimic, dar era un tip altruist. N-am auzit să fure, să înșele, să facă lucrurile pentru care a fost acuzat și încarcerat. El are, din câte știu, un singur apartament în Bistrița, n-a făcut avere din fotbal. Îi urez multă sănătate.

– De la Bistrița ai făcut pasul în străinătate,la Kuban Krasnodar.

– A fost ciudat pentru mine și destul de dificil pentru că nu vorbeam limba, iar rușii nu prea vorbeau engleză. Eu mă antrenam, mergeam acasă și apoi iar la antrenament, am încercat să-mi fac treaba, să joc și să o fac bine. Erau probleme mari de indisciplină în lot. Aveam câțiva colegi care petreceau patru zile din cinci prin cluburi. I-au prins și suporterii de câteva ori,a fost nebunie. Am retrogradat în liga a II-a cu o etapă înainte de finalul sezonului și-atunci am asistat la o bătaie cum n-am văzut în viața mea. Eram la un antrenament, iar jucătorii ruși s-au luat la bătaie cu câțiva dintre petrecăreți. Doamne, ce -a putut fi acolo. A durat câteva minute, dar s-au dat pumni, picioare, nebunie totală. La ce lot aveam, nu trebuia să retrogradăm. Și erau și salarii foarte mari.

– Cum se câștigă în Rusia?

– Îți spun doar de Kuban, că tot am fost acolo. Aveam fotbaliști împrumutați de la Lokomotiv Moscova care lau 100.000 de euro pe lună, de exemplu. Enorm! Și culmea, ei erau cei mai mari petrecăreți. Nu erau profesioniști deloc, dar deloc. Eu am învățat de la tata și de la alți antrenori cu care am lucrat în toți acești ani că viața de fotbalist trece foarte repede și dacă nu ai grijă de tine, atunci nu poți să faci nimic. Când eram copil, rămâneam după antrenamente și făceam program suplimentar, eu așa am fost învățat. Or, în Rusia, era fix pe dos totul. Din cauza asta am retrogradat.

– Apoi ai revenit în România , după care te-ai dus în Azerbaidjan.

– La Hazar Lankaran, unde era Mircea Rednic antrenor. Eram vreo 13 jucători din România, români sau care au jucat în Liga 1. Eram eu, Scarlatache, Mușat, Winston Parks, mai mulți. Lankaranul era ca și o comună, nimic spectaculos, nimic de vizitat. Când primeam liber, mergeam în grup la Baku, în capitală, care e spectaculoasă. Așa -mi petreceam timpul liber, mergeam , de obicei , la Baku. Mai citeam, mai vedeam un film. Am luat dou titluri de vicecampioni și o cupă.

– Care-a fost povestea cu Astra? Te-ai întors în România după perioada de la Lankaran.

– Am semnat cu Astra, o echipă foarte puternică. Lot extraordinar de bun, păcat că au început să apară apoi problemele cu salariile, de-aici și nemulțumirile jucătorilor, în special a celor străini. Am terminat pe doi, am luat o cupă, n-a fost rău, dar puteam mai mult. Repet, erau fotbaliști foarte buni. Tembo, Fatai, Seto, Ben Yousseff, Mățel , De Amorim. Dacă nu apărea instabilitatea financiară, puteam câștiga și campionatul.

“Seto e cel mai profesionist fotbalist pe care l-am întâlnit vreodată”

 

– Îți place în mod special un jucător de la Astra?
– Seto. E un model pentru oricine, îți spun eu sută la sută. Cum se antrenează omul ăsta în orice condiții și cum are grijă de viața lui. Dă totul la antrenamente și pe teren. E un exemplu de profesionalism, e cel mai profesionist fotbalist pe care l-am întâlnit vreodată. Cred că n-a avut în toată cariera vreo accidentare. În plus, îi place și foarte mult în România. Păi a avut ofertă din Qatar, din câte știu, unde lua undeva la 1.000.000 de euro din contract. A spus că nu pleacă, că-i place aici că și familia lui se simte foarte bine în România. Apoi a avut din Japonia, de la el de-acasă. Primea vreo 500.000 de euro, dar a rămas, n-a vrut să meargă. La el acasă!

– Dar ce spui de Budescu?

– E tipul fotbalistului foarte talentat, dar cam face ce-l taie capul. La Astra e lăsat în pace,dar nu știu ce va face dacă se transferă în altă parte. Dar e un jucător de execuție, are sclipiri, un mare talent.

– Care e cel mai dificil adversar pe care l-ai avut în România?

– Nu știu acum să-ți spun un atacant, dar zic o echipă. Am jucat cu Astra împotriva Stelei lui Reghecampf și am ieșit mort de pe teren. Steaua lui Reghe avea un alt ritm, te sufocau, se urcau peste tine și duceau ritmul ăsta un meci întreg. Am pierdut cu ei , am ieșit de pe teren și simțeam că-s mort. Ca să revin și la atacant, totuși, o să-l menționez pe Fatai. Are o viteză și niște calități extraordinare, era cel mai greu de marcat. L-am avut la antrenamente adversar, e excelent. Cred că s-a demoralizat apoi că nu s-au mai dat banii, s-a săturat să stea prin România. Dar ca și calitate, e printre cei mai tari. N-aș vrea să-l am ca adversar nicăieri.

– Ben Yousseff a semnat în Franța. Un alt fost coleg de-al tău acuzat de antrenori că e un “fotbalist problemă”

– El era obișnuit să-și ia salariile la zi, să fie plătit, juca pentru bani. Nu știa cum stă treaba în România și a început să comenteze, să-și ceară drepturile. Dar e un jucător de mare calitate, e puternic rău, intuitiv, e foarte bun.

AndreiMuresan2

– Ai părăsit-o apoi și pe Astra și te-ai dus la Sheriff Tiraspol, clubul de la care-ai avut prima ofertă de transfer din carieră. Cum e viața în Moldova, cum e la Tiraspol?

– Condiții de pregătire excelente, bază sportivă , terenuri foarte bune. Numai că asta se întâmplă doar la Tiraspol. În rest, nivelul e destul de scăzut, infrastructura lipsește sau e precară, se joacă pe terenuri sintetice, dar nu-ți imagina sintetic de calitate, ci un covor pus peste-un beton. E foarte greu, e foarte tare suprafața, riști accidentări. Eu stăteam doar în Tiraspol, o zonă rusească, iar dacă mă luam să plec undeva, eram controlat. Sunt filtre cu soldați și îți verifică mașina, actele, tot. De-aia nu prea ieșeam din zonă, că nu aveam chef să dau mereu peste soldați. Și mă luau pe rusește, doar.

– Cine conduce clubul și cum patronul lui Sheriff?

– Numele său e Victor Gușan, un tip de orgine rusă. El controlează toate afacerile din Transnistria, e un afacerist milionar, are foarte mulți bani. În Tiraspol există supermarketuri Sheriff, fabrici de pâine Sheriff, firme de construcții, rețeaua de telefonie mobilă, unica rețea din zonă, unicul dealer Mercedes, televiziunea, toate îi aparțin lui. Investește mult la Sheriff, dar nu are răbdare deloc. El schimbă lotul de jucători în fiecare vară. 90% dintre fotbaliști pleacă și vin alții. Și tot așa.

Victor Gusan este afaceristul care deține gruparea Sheriff Tiraspol

Victor Gusan este afaceristul care deține gruparea Sheriff Tiraspol

– Se cunoaște faptul că în România patronii au tendința de impune anumiți jucători. La Sheriff se practica lucrul ăsta?

– Haha, să vezi cum reacționa când pierdeam câte un meci. Stăteam toți în vestiar și intra patronul. Îl ridica pe antrenor în picioare: “Tu m-ai pus să-l aduc pe ăsta, pe ăsta și pe ăsta” și arăta jucătorii cu degetul. “Vă dau afară la pachet pe toți”. Te ridica în picioare ca la școală și începea să te certe. Pe antrenori la fel. Înnebunea când pierdeam câte un meci. Când câștigam nu-l vedeam la față, dar când pierdeam venea la ședință în vestiar. Praf te făcea. Că ești slab, că ești plătit degeaba, că toți își bat joc de el.

 

– Existau întârzieri financiare?

– Nu, banii se dădeau mereu. Și erau și salarii destul de bune. Un jucător moldovean lua undeva la 5000 de euro pe lună, dar astea erau cele mai mici salarii din lot. Brazilienii luau și 20.000 pe lună.

– Și-ați piertut titlul, totuși.

– Am avut mult ghinion. În plin campionat s-au retras două echipe, iar rezultatele s-au anulat. Noi aveam patru puncte cu cele două, puncte pe care le-am pierdut. Am terminat la egalitate cu campioana Milsami, dar ei au luat titlul. Asta a fost să fie. L-au și meritat pentru că noi în derby-uri n-am făcut mare lucru, ne-a și învins Milsami, de altfel.

– Ai semnat cu CFR, ce așteptări ai în acest an?

– Să joc, să joc și să mă impun. Vreau să fac performanță, să fim sus în clasament. Sunt liniștit și sunt împlinit, sunt acasă, în Cluj.

 

Andrei Mureșan despre….

Liga 1

Nivelul a scăzut mult în ultimii ani. Asta, probabil, din cauza realității financiare din țară. Când nu se poate investi, nu poți să faci nici mare performanță.
Neluțu Sabău

De la el am învățat ce înseamnă pregătirea tactică desăvârșită. Un antrenor strict, meticulos și foarte aplecat spre meseria lui. Nimeni nu mi-a predat lecții de tactică așa cum a făcut-o el.

Mircea Cojocaru

E ca un tată pentru mine, ca al doilea tată. M-a încurajat întotdeauna, mi-a dat sfaturi mereu și mi-a dat încredere. Îl respect enorm și o voi face toată viața. E antrenorul care mi-a influențat decisiv cariera.

Marius Șumudică

E antrenorul care se luptă întotdeauna pentru interesele fotbaliștilor săi. El consideră că fotbalistul trebuie respectat întotdeauna. Se bate cu toată lumea pentru jucători. Când antrena la Bistrița , mergea la Jean Pădureanu și îi spunea exact așa: “Jeană, dă-le, bă , banii, la băieții ăștia. Dă-le banii, plătește-le salariile. Ce te-ai face fără ei?”.

CITEȘTE ȘI: INTERVIU  “Xavi” de România își face autoportretul: “Simplu, muncitor și foarte ambițios.” Neluț Roșu, visul CFR și echipa națională

2 comentarii

    • hai ca esti comic, „Clujul fotbalistic”??!!!
      Ce inseamna „Clujul fotbalistic ” la tine?
      Cativa jucatori care au ajuns la Krasnodar sau Tiraspol?
      Daca erau buni jucau in Italia sau Spania sau Franta.
      Cred insa ca atat Florescu,Cocisi sau A.Muresan au fost mai mult comisi voiajori care s-au orientat mai mult dupa bani si un fotbal satesc. Performantele fotbalistice au fost doar de ordin financiar.Dupa odiseia Krasnodar A.Muresan sa zica merci ca CFR s-a indurat sa-l ia.Poate face o scoala de maseuri si el si isi continua activitatea sportziva la CFR.Daca nu curge ,pica si frectiile aduc bani.

Lasa un raspuns pentru ciupe

author photo two

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.