Închide

Infografie: Județe câștigătoare și pierzătoare în pandemie. Unde s-a prăbușit economia și unde a rezistat. Clujul a fost puțin afectat

Economie by Actual de Cluj - mai 05, 2021 0 199

Cele mai recente date ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), citate de economedia.ro,  relevă modul inegal în care pandemia a afectat județele țării, din punct de vedere economic.

Contracția națională a Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 4,4%, în 2020, comparativ cu 2019. Dar, de exemplu, dacă județul Buzău aproape nu a scăzut (-0,2%, în 2020 față de 2019), învecinata Brăilă a avut o contracție de peste 7,5%. De asemenea, Clujul a scăzut cu doar 1,1%, în vreme ce județe comparabile, cum e Timișul sau Constanța au scăzut cu 5,6%, respectiv 7%. Cele mai mari scăderi le-au înregistrat Argeș (-9,3%), Dâmbovița, Satu Mare și Teleorman, cu câte 8%.

Analiștii economici consultați de Economedia spun că diferențele de evoluție țin de structura economică a fiecărui județ. Prin urmare, un județ cum e Constanța, unde turismul și comerțul internațional dețin o pondere însemnată în activitatea economică, era firesc să scadă puternic, într-un an marcat de scăderea ambelor sectoare. La fel, Argeșul, a cărui economie e dependentă de construcția de mașini, și ea afectată grav de consecințele pandemiei. În schimb, un județ cum e Clujul, unde IT-ul și construcțiile dețin cote semnificative din economie, a fost mai puțin afectat.

Studiu de caz: Cluj

Mai mult, în prețuri curente, necorelate cu inflația, economia Clujului chiar a crescut ușor. „Ceea ce este distinctiv pentru Cluj este faptul că este județul cu cea mai mare creștere a PIB din România, în prețuri curente, de 0,8 miliarde lei, în 2020 față de anul precedent. Aceasta împrejurare este cu atât mai semnificativă cu cât polii de dezvoltare cu care este îndeobște comparat, fie că vorbim de București, Timiș sau Iași, au înregistrat scăderi și la acest capitol”, a declarat pentru Economedia un expert din cadrul unei firme de consultanță din Big 4.

„Explicația nu poate consta decât în structura economică, în care industrii inovative, cum este bunăoară IT-ul, au continuat sa funcționeze aproape nestingherite. Chiar și numărul de angajați a cunoscut o ușoara creștere. Rezultatul e cu atât mai meritoriu cu cât, aidoma întregii țări, HORECA a fost profund afectată, și, de asemenea, întregul ecosistem economic specific, clădit în jurul profilului universitar al municipiului Cluj-Napoca, a avut mult de suferit”, a adăugat sursa citată, care a dorit să rămână anonimă.

Analiza oficială, care însoțește prognoza în profil teritorial realizată de CNSP, este complementară cu cele constatate de analistul economic. „În perioada pandemiei, economia județului Cluj a fost susținută de performanțele obținute în sectorul construcțiilor, în sectorul imobiliar (cele mai multe tranzacții, cel mai mare preț/mp din țară), dar și în sectorul IT&C, unde Clujul ocupă al doilea loc din țară, după București ca furnizor de servicii în acest domeniu”, se arată în document.

În prețuri necorelate cu inflația, au existat alte două județe, pe lângă Cluj, care au înregistrat creșteri ușoare ale PIB, respectiv Bacău (+0,2 mld. lei ) și Buzău (+0,3 mld. lei). În corelare însă cu inflația, nu a existat niciun județ care să înregistreze creșteri. Prin urmare, în toate județele, a scăzut și PIB/locuitor, cel mai mic fiind înregistrat în Vaslui (5.235 euro/locuitor), Botoșani (5.665 euro/locuitor) și Călărași (6.109 euro/locuitor), la polul opus situându-se municipiul București (28.435 euro/locuitor), urmat, la mare distanță, de județul Cluj (15.801 euro/locuitor) și Timiș (13.747 euro/locuitor). Atenție, cifrele nu sunt ajustate cu puterea de cumpărare. Această ajustare, folosită pentru comparații internaționale, rezultă în cifre mult mai mari, aproape duble.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

  • Articole similare