Închide

În marea „Alianță a Vestului”, Cluj Napoca se situează în 2021 după Timișoara, cu un buget estimat la peste 433,2 milioane de euro, la o populație 324.576 locuitori. Cum stau ceilalți „aliați”?

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - apr. 04, 2021 1 1284

Dacă la unele unități administrativ teritoriale veniturile au scăzut pe fondul problemelor create de pandemia de coronavirus, la altele au crescut, reiese dintr-o analiză prezentată de ziarulfăclia.ro

Publicația s-a concentrat pe buegetele propuse de administrațiile orașelor din așa zisa „Alianță a Vestului”, pentru a evalua nivelul veniturilor și modul în care este preconizată cheltuirea fondurilor.

Reamintim că în cadrul „Alianței Vestului” au aderat primăriile Cluj Napoca, Oradea, Arad și Timișoara. Din datele făcute publice de primăriile celor patru orașe, Timișoara are cel mai mare buget, după care urmează Cluj-Napoca și la foarte mică distanță Oradea.

Conform datelor recensământului din 2011, Timișoara are o populație de 319.279 de locuitori, fiind al treilea oraș ca populație din România. În 2021, bugetul general al orașului de pe Bega a fost estimat la 2.245.104.880 lei, adică de 245,5 milioane euro.

Bugetul local al Timişoarei, format din veniturile totale, este estimat la 1.346.839.870 milioane de lei, la care se adaugă şi bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local – 919.455.010 lei. Autorităţile locale timişorene au anunţat că învestiţiile propuse pentru acest an se ridică la 620 milioane de lei, adică 66 la sută din venituri. Astfel, pentru ”educație” sunt prevăzuți anul acesta 95 de milioane de lei, la ”sănătate” 125 de milioane de lei, iar pentru ”Timișoara verde” – 14,5 milioane de lei. La capitolul ,,sport” sunt alocaţi 2,5 milioane de lei iar ”Cultura” primete 32 milioane de lei. La capitolul ”mobilitate urbană” sunt prevăzuţi 175 milioane de lei. Printre obiectivele majore ale Timişoarei în acest an se numără reînoirea flotei de transport, inelul 2 Est, realizarea de culoare verzi, construirea unei noi maternități și instalarea de panouri solare pe blocuri și apoi folosirea energiei pentru încărcarea mașinilor electrice.

Bugetul la Cluj-Napoca mai mare cu 22,3 la sută

Municipiul Cluj-Napoca este al doilea cel mai mare oraș al țării din punct de vedere demografic, având o populație de 324.576 locuitori. Din datele prezentate de municipalitate, în acest an bugetul general estimat este de 2.117.433.576 lei, ceea ce reprezintă 433.225.627 euro. Față de anul precedent, bugetul din 2021 este mai mare cu 22,88%.

Din această sumă, 1.073.556.000 lei sunt prevăzuți pentru funcționare iar 1.043.887.576 la dezvoltare.

Pentru Sănătate, municipalitatea clujeană a prevăzut 188.915.000 lei. Din această sumă, 9.372.000 lei vor fi alocați pentru Spitalul Municipal Clujana.

După cum s-a anunţat deja, printre investițiile prioritare din acest an la Cluj-Napoca se numără lucrările și obiectivele Baza Sportivă și de Agrement La Terenuri Mănăștur, Parcul Tineretului Pădurea clujenilor, achiziția a încă 10 noi tramvaie din fonduri europene, și a 10 autobuze noi pentru transportul elevilor, modernizarea Liceului Onisifor Ghibu și a Colegiului Tehnic Ana Aslan, locuințe sociale pe strada Ghimeșului, Turnul Pompierilor și PUZ pentru Sopor.

La capitolul mobilitate urbană se intenționează să se facă investiții de 48.771.000 lei în modernizarea străzilor, 5,3 milioane de lei pentru finalizarea Podului Porțelanului iar 8,35 milioane lei pentru demararea lucrărilor al Podul Oașului-Răsăritului. Totodată, sunt cuprinși 17, 59 milioane lei pentru centura metropolitană și 25,2 milioane lei pentru trenul metropolitan și metrou.

La capitolul fonduri europene, primarul Emil Boc a anunțat că municipalitatea își propune să atragă cu 64 de milioane de euro mai mult decât în anul anterior.

Creștere cu 52 la sută a veniturilor la Oradea

Municipiul de pe Crișul Repede va avea la dispoziţie pentru acest an 2.110.888.460 lei.

„Veniturile bugetului consolidat înregistrează o creștere față de valorile realizate în anul precedent cu 52% pe fondul avansării execuției obiectivelor finanțate din fonduri nerambursabile, al accesării programului guvernamental dedicat sistemelor de termoficare și al fondului IID Termoficare, al sumelor din credite bancare estimate a fi trase în anul curent. În anul 2021, s-a estimat o creștere a veniturilor proprii cu 16% față de încasările din anul precedent, ca rezultat în principal al creșterii sumelor încasate din Cota defalcată din impozitul pe venit cuvenită autorităților publice locale”, explică reprezentanții municipalității orădene.

Oradea are, conform recensământului efectuat în 2011, o populație de 196.367 de locuitori.

Creștere cu 310 la sută a sumelor nerambursabile UE

Bugetul municipiului Oradea este destul de mare ţinând cont de faptul că acest oraş are o populaţie cu o treime mai mică atât față de municipiul Cluj-Napoca cât și față de Timișoara.

Din această sumă, 1.126.134.160 lei reprezintă venituri locale iar 370.741.920 lei fonduri europene.

„Sumele estimate din finanțările nerambursabile UE înregistrează o creștere de 310% având în vedere avansarea lucrărilor aflate în execuție, finalizarea procedurilor de licitație a investițiilor aferente ultimelor contracte de finanțare semnate, precum și faptul că o parte din sumele achitate în anul 2020 urmează să fie rambursate în anul 2021”, se precizează în documentele Primăriei Oradea prezentate pe site-ul instituției.

Oradea va aloca în acest an 1.020.157.550 lei pentru susţinerea cheltuielilor operaţionale cu funcţionarea instituţiilor şi serviciilor publice iar pentru cheltuielile cu investiţiile suma prevăzută este de 1.020.157.550 lei, rezultând astfel un total de cheltuieli de finanţat în valoare de 2.110.888.460 lei.

Printre investițiile din acest an la Oradea se numără modernizarea parcului de tramvaie, reabilitarea sistemului de termoficare, dezvoltarea mobilității policentrice, construirea de cămine studențești, a unui bazin olimpic.

La capitolul ,,Sănătate’’ a fost previzionată suma de 12.477 mil lei, din care 7.484 mil lei pentru cheltuieli de personal și cheltuieli materiale aferente personalului din cabinetele medicale care deservesc unitățile de învățământ, iar diferența de 4.993 mil lei reprezintă finanțare pentru proiectele de investiții.

Pentru capitolul Sport-Cultură a fost alocata suma 10,7 mil lei din care 9 mil reprezintă alocări pentru CSM, 1,7 mil fiind alocată pentru cheltuielile de la Orășelul Copiilor și întreținere baze sportive.

Buget modest, planuri ambițioase la Arad

La recensământul din anul 2011, Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic.

Bugetul pentru 2021 al Aradului este estimat la 702.729.000 lei. Din această sumă 673.939.000 lei reprezintă bugetul local, 47.805.000 bugetul instituțiilor publice iar 12.054.000 lei constituie bugetul creditelor externe.

Municipalitatea arădeană a preconizat să atragă în acest an 143.854.000 lei fonduri UE în contul plăților efectuate și 1.001.000 lei fonduri externe nerambursabile.

Pe lista proiectelor de investiții ale Aradului se află: reabilitare clădire Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad – Etapa I – restaurare și reabilitare exterioară; reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din Municipiul Arad (cererea nr 1); modernizare sistem transport public cu tramvaiul în Municipiul Arad; modernizarea rețelei termice; realizare proiect Podul Andrei Şaguna; achiziție material rulant electric, 4 tramvaie dublă articulație capacitate mare și 6 tramvaie vagon capacitate medie; regenerarea Patrimonială a Cetății Aradului și reabilitare clădire Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad.

Falanga vestică

Primarii municipiile Cluj-Napoca, Oradea, Arad și Timișioara au anunțat în decembrie 2018 că fondează aşa zisa Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară Alianţa Vestului (AVE)

Asociațiia are ca scop să îmbunătăţească radical mobilitatea între cele patru oraşe, accelerarea realizării proiectelor de autostrăzi Transilvania, Via Carpathia, Timişoara- Belgrad, dezvoltarea unei conexiuni de trenuri de mare viteză între cele patru oraşe, dezvoltarea unei reţele de transport public interregional şi intraregional, creşterea mobilităţii ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren, tramvai, troleibuz, autobuz electric, metrou metropolitan, susţinerea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură, construirea a câte unui spital regional la Cluj şi la Timişoara.

Până acum însă, aşa zisa Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară Alianţa Vestului (AVE) nu a intrat în legalitate. Şi asta pentru că fondatorii asociaţiei nu au reuşit până acum să înregistreze în instanţă, aşa cum prevede legea, această organizaţie.

Citește tot textul pe ziarulfăclia.ro

sursa foto: visitclujnapoca.ro

Un comentariu

Scrie un comentariu