AcasăActualitate Imagini înfiorătoare din Apuseni de la prima acțiune ...

Imagini înfiorătoare din Apuseni de la prima acțiune amplă de ecologizare a lacului Beliș din Cluj. Mesajul unei participante la acțiune. Garda Națională de Mediu s-a autosesizat

Actualitate Administrație Top News by Actual de Cluj - iun. 15, 2021 0 711

„Am trăit, am văzut și nu am crezut. Mereu am considerat că vinovații sunt turistii, însă ei sunt doar..vinovații fără vină. Adevarații vinovați sunt locuitorii satelor din amonte, care chiar și acum, în era evoluției, tehnologiei, a salvării, ei merg pe același principiu ca acum sute de ani: ce nu văd, nu mă doare. și uite așa continuă să își arunce mizeria de pe lângă casă sau cea din traista când merg la cules (ciuperci, fructe…animale, lemne, etc) direct în pârâu, sau pe malul lui, sau într-o râpă, si puff, a dispărut. Nu, frate, nu a dispărut. S-a adunat mai jos putin, în munți de mizerie. Și stiu că degeaba pomenesc de cei cîțiva oameni adevărați care strâng după tine pentru că tu esti neandertal (adică subdezvoltat) și te umfli în pene că cineva „te slugărește”. Esti ultima persoană la care se gândesc cei care igienizeaza natura, crede-mă. Adică, scuze…se gândesc la un singur lucru: Garda de Mediu”, scris pe Facebook, Anna Szilagyi.

Aceasta a postat în 15 iunie și o serie de imagini de la acțiunea de ecologizare făcută de Ziua Mondială a Mediului (5 iunie), cu caiacele, pe lacul Beliș din Cluj situat în Parcul Natural Apuseni, acțiune organizată de Clubul Alpin Roman Filiala Cluj în colaborare cu administrația parcului. Imaginile arată cum plasticurile și gunoaiele invadaseră complet malurile. S-au adunat 3500 de saci de gunoaie iar organizatorii au promis că vor reveni în iulie cu o nouă tură de ecologizare.

După imaginile și postarea Annei Szilagy, comisarul național al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu s-a autosesizat și a anunțat că „Am vorbit cu Anna si vor merge colegii comisari in teren.”

Acțiunea de la începutul lunii iunie a durat două zile și a implicat 120 de voluntari (grupuri pe apă cu caiacele, cu bărci, scufundători și grupuri pe uscat), fiind descrisă pe larg pe blogul carcluj.ro, AICI. „Prima acțiune de amploare în cei 40 de ani adunați de la apariția lacului, dovadă fiind mulțimea de obiecte și ambalaje găsite specifice vremii, unele fabricate prin anii 80. Deșeurile cumulate în cei 40 de ani ne oferă o radiografie a timpului și a gradului de educare al românilor. Provin din 3 surse majore, satele din amonte (poluatori majori intrarea din zona Ciurtuci, Poiana Horea), pescari și turiști”, au arătat cei de la Clubul Alpin Român – filiala Cluj.

De altfel și Regia Națională a Pădurilor Rom Silva a postat pe Facebook imagini, tot în 15 iunie, de la această acțiune prin care s-au strâns munți de gunoaie de pe Lacul Beliș, felicitând colegii de la Parcul Național Apuseni.

„Groapa de gunoi a Maicii Domnului. Noroc că mai există și ceva unguri patrioți care strâng voluntar mizeria mândrilor noștri moți, frați cu codrul și cu sticla de plastic”, a sintetizat profesorul universitar clujean Adrian Papahagi ceea ce a văzut în imaginile postate de Szilagyi.

Postarea Annei Szilagyi avea la 4 ore de la momentul în care a ajuns în mediul online aproape 50 de comentarii și fusese distribuită de peste 1000 de oameni.

„Randamentul excelent al acțiunii, cu o medie de 14,5 saci/voluntar/zi și un număr total de circa 3500 de saci colectați demonstrează o bună organizare și faptul că voluntarii nu au făcut deplasarea la Beliș pentru agrement, au venit hotărâți să schimbe ceva, vor munți mai curați și oameni mai responsabili în relația cu natura. Mă încurajează faptul că observ bucuria oamenilor de pe lac, rangeri PNA și Dl Mircea Matiș, impresionați de fapta noastră, neașteptată probabil pentru ei, din partea cărora am simțit o motivare în ași face treaba mai bine în direcția pedepsirii celor care aruncă gunoaie în natură. Aplicarea amenzilor nu tocmai mici, 3000-6000 lei, ar trebui să sperie și cei mai curajoși turiști care împrăștie gunoaie, iar cadrul legal să nu le mai ofere scăpare prin contestare. Acelora care aruncă gunoaie în natură le amintesc că noi, cei din CAR, suntem de partea naturii, îi vedem, îi raportăm, îi amendăm, vom fi martori, suntem aproape 400 de perechi de ochi care se plimbă prin Apuseni de pretutindeni. Am început un nou proiect care constă în căutarea de fonduri pentru achiziția unei flote proprii de caiace de tură a CAR Filiala Cluj, acestea vor fi utilizate pe lacurile de munte, vom începe să organizăm în mod regulat astfel de acțiuni și sper să găsim cât mai rapid sponsori care să ne susțină în lupta cu gunoaiele de pe lacurile de munte. Mai am o veste bună, vom reveni la Beliș prin iulie 2022 pentru a termina ce am început acum, vom fi mai mulți, mai bine organizați, mai puternici, vom face ca acest frumos lac de munte să arate așa cum merită, ca un acvariu curat în Apuseni iar apoi să organizăm ture de relaxare și agrement cu caiacul, care să ne permită o conectare pură cu natura”, au promis inițiatorii acțiunii.

„Lacul Beliș este un lac artificial de acumulare, relativ “tânăr”, fiind construit în perioada 1970-1974 în scop hidroenergetic, pe cursul râului Someșul Cald, la confluența dintre m-ții Gilăului, m-ții Vlădeasa și Muntele Mare. Începând cu 1975 a început umplerea noului lac iar sate și cătune din văi au fost mutate pe culmi sau au dispărut. Sătenii din vechiul Beliș s-au mutat pe actuala vatră iar mici cătune precum Pleș, Bolojești, Dădești, Milioan sau Giurcuța de Jos au dispărut, în timp. De la Cristian Popa, rangerul PNA pe zona Beliș, localnic, am aflat povești emoționante despre tristețea oamenilor nevoiți să se mute pe culmi , martori la inundarea propriilor gospodării. În câțiva ani, pe la începutul anilor 80, după 1977, lacul a fost umplut și dat în folosință iar în câțiva ani avea actuala formă, cu o suprafață de circa 826 hectare și un volum de 225 milioane de metri cubi, devenind o perlă a Apusenilor și una dintre principalele surse de apă pentru o mulțime de localităti, împreună cu Tarnița, printre care și Cluj-Napoca. Dimensiunea uriașă a lacului apărut în cadrul natural, la circa 1000 m altitudine, combinată cu peisajul montan pitoresc a generat un punct de atracție major din Apuseni, în prezent fiind o zonă protejată aflată în incinta Parcului Natural Apuseni. La fel cum se întâmplă în mai toate zonele montane ușor accesibile pentru turismul de masă, cu acces auto, și aici am găsit rezultatul nepăsării, neputinței autorităților, lipsei de educare a agresorilor pentru natură. Peisajul fantastic îl găsim “decorat” cu tone de deșeuri plutitoare sau atârnate jur-împrejurul lacului, condiții inacceptabile pentru o conectare pură la natură, mai ales pentru membri CAR, exigenți ambasadori ai muntelui și naturii în România”, mai arată cei de la Clubul Alpin pe blog.