Închide

Grădinărit comunitar la Cluj. Un arhitect din comisia de urbanism a Primăriei critică grădinăritul între blocuri

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 28, 2019 0 525

Administrația locală și-a asumat să facă o astfel o grădină comunitară în cadrul reamenajării parcului de pe Canalul Morii, din zona cartierului Plopilor. Specialiști și oameni implicați civic s-au angajat să livreze un rezumat de politică urbană care să fie înmânat Primăriei și care să stea la baza unei hotărâri de Consiliu Local prin care să se dea startul grădinăritului comunitar în oraș.
Dezbaterea care să producă primele idei urmează să aibă loc în 29 noiembrie. Deja discuțiile privind grădinăritul comunitar au început  în mediul on-line și s-au format taberele pro și contra. Un arhitect din comisia de urbanism a Primăriei spune că acest crescut de legume pe spațiul verde dintre blocuri este o formă de privatizare și crede că aceste grădini  pot funcționa ca spații verzi doar dacă se fac pe tăpșane invizibile și pline de scaieți.
„Văd două tabere care militează pentru extreme. Eu cred că da și nu. Nu aș vedea răsaduri nici în Hyde Park nici in Tete D’Or sau Prater. Crescutul de plante dătătoare de hrană sub umbrela de spațiu verde e o formă de privatizare a spațiului public -castraveții grădinarului sunt ai lui, nu ai orașului. Un comportament rural la bloc, tipic pentru o populație strămutată din mediul rural ca să lucreze în fabrici și uzine. De obicei cei care militează pentru grădinărit urban vor spații vizibile în care să își susțină ideea, să o facă recunoscută la scară mare. Si greșesc atunci când vor grădini de care se bucură o mână de oameni în locul unui spațiu verde care bucură (cel puțin) sute de oameni pe zi. Lăsând pesimismul pe margine sunt și lucrui bune. Ideea care e bună, dacă ne uităm la spațiile invizibile. Cred că grădinăritul urban are șansa de a activa (gentrifica) spațiul public așa cum o fac artiștii care prin prezența lor reușesc să regenereze locuri detestate. Poate un tăpșan plin de scaieți poate fi înțeles ca spațiu verde după o perioadă de grădinarit. Poate reusește să fie un liant social între grupuri care altfel nu se întâlnesc. Întrebările pe care mi le pun: Care e strategia acestor spații? Pentru ce durată le vedem folosite în acest scop? Cum pot ele contribui prin caracterul lor (temporar? ) la dezvoltarea mediului în care trăim? Pot fi sămânța pentru ceva mai mult decât ce avem acum? Pot fi activatori urbani? Pot accepta cei care au muncit pentru crearea unei grădini cu legume în locul unor garaje că peste niște ani acolo ar trebui să fie un loc de joacă, două bănci și 3 arbori maturi a căror umbră ar omorî orice plantă din gradină pe care au visat-o la inceput ?”, a ținut să ia poziție arhitectul Mihai Racu, membru în comisia de urbanism a Primăriei Cluj, înainte de dezbaterea lansată de civicii din Cluj pe tema grădinăritului comunitar.
(Dezbatrea va avea loc în 29 noiembrie, de la ora 17.00 în Cluj-Napoca, la Urania) DETALII: Vor să reglementeze grădinăritul comunitar în Cluj
Opinia lui Racu a adus un val de comentarii cu privire la temă și a crest taberele lui „Eu cred că da și nu„.
TABĂRA DA:
„Hai să încercăm sa vedem ce iese. Tot mai bine decât parcări”, Raul Timiș, arhitect. 
„Ecologiștii spun de multă vreme că una din metodele de a reduce poluarea și consumurile iraționale este producerea a cât mai multă mâncare în proximitatea consumatorului. În cazul plantelor, măsura trebuie combinată cu retenția apei pluviale și un sistem inteligent de udare/menținere a apei în sol. În Franta, în Ile-de-France, grădinile urbane și de proximite au un mare succes. Sigur, asta nu se întâmplă în Place des Vosges sau Bois-de-Boulogne”, spune Monica Lotreanu, arhitect și istoric de artă.
„Da, da și doar da. Hyde Park, Tete D’Or, Prater etc nu sunt termeni buni de comparație. Grădinaritul urban nu trebuie / nu face concurență cu un parc. Aceste grădini pot fi destul de mici și totusi eficiente, ele nu ocupă așa mult spațiu și nu sunt un pericol de privatizare a spațiului public. I would say: yes, do it”, recomandă arhitectul Alexandru Dan.
„Pe acoperișurile terasă ale blocurilor pentru a revitaliza comunitatea plus pe spațiile comune”, zice Cosmin Stoe, susținător USR.

„Pe acoperișul terasă este singura variantă acceptabilă. Nu ne putem compara cu Franța, suntem alt popor, cu altă mentalitate și alte obiceiuri. 80% din populația României se comportă ca în Evul Mediu, poate mai rău. Suntem necivilizați, nepăsători și analfabeți. Când vezi că românul nu înțelege colectarea selectivă a deșeurilor, nu se sinchisește să adune balega câinelui din drum, aruncă mucuri de țigară pe unde apucă, lasă jeg în pădure și aruncă gunoaie pe geamul mașinii din mers, la ce bun să faci aceste grădini urbane? Doar ca să bifezi că ai făcut și tu ca-n lumea civilizată”, este condiția cu care arhitecta Brălescu se înscrie și în tabăra lui DA.

„În Londra pe lânga toate overgroundurile sunt loturi date în arendă gratuit de primărie, unde fiecare poate să își cultive legumele. Dacă cetățeanul nu are grijă de lot și nu îl cultivă, i se ia și se dă altuia. E o idee foarte  bună. De menționat ca acestea devin spații private”, spune Elena Morar,  arhitectă care lucrează și locuiește în UK. 

TABĂRA NU
Simona Brăilescu, fost arhitect la Primărie, acum în biroul Transform crede că grădinile comunitare vor activa simțul de proprietate al românilor, cu garduri instalate în teren. „Eu sunt pentru copaci. Odată cu răsadurile si „grădinile urbane” apar si gărdulețele, activate de simțul proprietății bine cunoscut la român. Orice e mai bine decat garaje, da, poate. Dar dacă tot vrem schimbare, sa o facem cum trebuie din prima. Cum ar funcționa grădinile astea, care e rolul lor? Sa cobor de la 3 până în grădina sa imi iau un castravete pentru salata in loc sa merg la magazinul din colt? Plus ca mai sunt si câinii, cu stapan sau fara, care ar „marca” tot”, spune arhitecta.

„Credem că este nevoie să învățăm din eșecurile rezultate în diferite părți ale lumii, înainte de a le prelua ca atare și pune în aplicare la noi, chiar dacă la prima vedere sună bine. Avem nevoie să reflectăm mai în profunzime, dincolo de estetica lucrurilor sau a urgenței că trebuie făcut ceva acum și să construim un proces real, pe termen lung și care să fie accesibil cât mai multor locuitori ai orașului. Credem că în Cluj-Napoca avem nevoie de soluții și propuneri adaptate teritoriului și realității locale, luând în considerare și înțelegând nevoile și dorințele cetățenilor din diferitele cartiere ale orașului. Iar această cale nu este instituționalizarea grădinăritului urban. propunem o altă perspectivă asupra grădinăritului urban, o dezinstituționalizare și regândire a sa”, spun cei din inițiativa Cultivă Orașul dând exemplu o analiză făcută în Ljubljana (Slovenia) unde inițiative similare au condus într-un final la instituționalizarea grădinăritului și nu la implicarea mai intensă, mai liberă și mai accesibilă a cetățenilor orașului.

Sunt și nehotărâți care văd avantajele unui grădinărit urban, dar care spun că ele s-au putea face și prin amenajarea de parcuri.

„Grădinăritul urban pentru mine e mai mult un prextext agricultural și un text social. Astfel, grădina urbană
-e mai puțin importantă pentru a produce alimente
-e mai importantă pentru (re)naturalizare (spațiul capătă înțelesuri noi, timpul recapătă înțelesuri (v. anotimpuri)) și (re)socializare (îți cunoști vecinii, faceți „proiecte”).
Dar dimensiunea asta a doua se poate face (de exemplu) și prin parcuri comunitare. Iar atunci ai scăpat de parcelo-privatizare ca la cimitir. Avantaj lucrurile la comun”, zice activistul Szakats Isvan.

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu