Stanca Gidro, proprietara Băilor Someșeni, pregătită să atace proiectul Centurii Metropolitane: Distruge izvoarele și nămolul cu proprietăți terapeutice. „Mă lupt cu voi până la capăt cât mai pot”/Am ajuns „proasta satului” că m-am luptat ani de zile să se facă o stațiune balneoclimaterică pentru întrega comunitate/Acum o omorâți cu centura

Băile Someșeni au devenit, recent, printr-o decizie a instanței asumată de Primărie prin modificarea actualului Plan Urbanistic General (PUG) al Clujului, stațiune balneoclimaterică cu regim strict de protecție pe un areal de 24 de hectare (care include și vechile băi situate pe circa 5 hectare). Proprietara vechilor băi, Stanca Gidro, a arătat, la dezbaterea privind emiterea acordului de mediu pentru proiectul Centurii Metropolitane a Clujului, că traseul ales, care trece chiar prin această zonă cu regim strict de protecție, distruge namolul și izvoarele cu proprietăți terapeutice, studiate și certificate, din acest areal. Ea spune că s-a bătut de ani de zile pentru reabilitarea stațiunii Băile Someșeni în timp ce acum toată lumea vrea să facă aici blocuri sau un drum de legătură prin respectiva zonă cu restricții severe de protecție, fără studii asupra afectării nămolului și izvoarelor termale care conferă unicitatea acestor băi. Avocata a avertizat că, deși acum a ajuns „proasta satului” pentru că s-a luptat ca orașul să aibă o astfel de staține belneoclimaterică, este pregătită să lupte până în pânzele albe și să atace proiectul.

Stanca Gidro, avocată și proprietară a Băilor Someșeni, a intervenit la dezbaterea de mediu organizată sub umbrela Primăriei pentru emiterea Acordului de Mediu de către Agenția de Protecție a Mediului Cluj pentru proiectul Centurii Metropolitane a Clujului (TR 35).

„Să nu ziceți că fac opoziție la centură, că sunt mai clujeancă decât toți cei de aici din sală. Am o proprietate moștenită pentru care m-am luptat ani de zile. Acum are restricții severe de protecție. Zăcământul subteran este proprietatea statului și a tuturor de aici. Am făcut obiecții la PUG-ul din 2014  care a încadrat zona ca una verde și agricolă iar acum, printr-o decizie de anul trecut a instanței, pusă în practică doar anul acesta de către Primărie, 24 de hectare au devenit stațiune balneară cu regim strict de protecție. Am citit cele 1700 de pagini depuse de echipa de proiectare a centurii la mediu, fără anexe, că acestea n-au fost puse pe site. Nu am văzut nimic despre zăcământul de la Băile Someșeni sau ceva studiu care să trateze zona ca una protejată, așa cum spune acum PUG-ul Clujului. Vă mărturisesc că joc de două ori pe săptămână la loto ca să fac băile. În trecut a existat un PUZ aprobat pentru aceste băi, însă banii au dispărut și în prezent toată lumea vrea să facă blocuri. Bunicul meu care acum 20 de ani trăia, mi-a spus că studiile făcute, pe care le avem, defineau o zonă de protecție pentru băi de 44 de hectare. Acum, raportat la cele 24 de hectare, tocmai în această zonă de protecție vreți să îmi puneți pilonii centurii exact unde este nămolul valoros. Nu există niciun studiu privind afectarea acestuia. Săpați, îl puneți pe margine și apoi se pune la loc. Nu o să puteți să îmi spuneți că atunci când îl puneți la loc el se va regenera. E nămol ca la Techirghiol. În afară de cele 5 hectare ale fostelor băi, sunt izvoare subterane care au compoziții și proprietăți diferite, unice, unele sunt ca cele de la Karlovy Vary, cu proprități pentru reducerea glicemiei. Și acum vin oamenii să își ia apă de aici. Se va secționa pânza freatică și veți afecta aceste izvoare. Și eu vreau să fac blocuri, pe cei 1,7 hectare care îmi revin ca proprietară, vă dați seama ce bani aș putea să scot. Am două opțiuni. Ori mă lupt cu voi până la capăt, ori mă judec și cer să fac și eu blocuri, să îmi faceți o zonă rezidențială. De ce trebuie să rezolv eu o problemă a comunității? Vă dau terenul și faceți voi investiția. Viaductul există din vremea romanilor, nu e un concept nou și acum va fi la 115 metri de băi. Asta e impactul, stai în piscină și îl vezi. Dar asta este cea mai mică problemă. Nu mă las, până în pânzele albe merg și lupt cât mai pot. Vreau să văd un studiu și să țineți cont de actualul PUG, că zona este una cu regim strict de protecție”, a atras atenția Stanca Gidro.

Ea a mai spus că, în 2022, a ajuns proasta satului după ce s-a luptat cu administrația Funar și cu administrația Boc, ca orașul să aibă o staține balneoclimaterică, mai ales că există această zonă unică în Cluj cu un potențial dovedit și studiat. Iar acum, orașul, vrea să distrugă și să omoare Băile Someșeni. „Până pot, o să mă lupt, o să atac proiectul centurii”, a arătat avocata.

Șeful de proiect al TR 35, inginerul Silviu Tegzeșiu, a oferit în cadrul dezbaterii mai multe argumente tehnice și a prezentat soluțiile propuse prin care, a spus acesta, impactul asupra Băilor Someșeni va fi minim, nici izvoarele, nici nămolul, nu vor fi afectate de șantier sau de piloții forați care vor deservi centura (aproape 30). Un pod suspendat care să afecteze și mai puțin zona nu este posibil, proiectul comportând și restricții dictate de culoarul de zbor aferent aeroportului situat tot în Someșeni.

Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei, cel care a coordonat dezbaterea, a propus o întâlnire, două, trei sau câte este nevoie, între echipa de proiect și proprietara Băilor în așa fel încât să se lămurească toate chestiunile și să se găsească soluții pentru ca Băile Someșeni să nu fie afectate, așa cum susține Stanca Gidro.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.