Închide

Centura Clujului va costa peste 1,2 miliarde de euro, fără TVA și va salva 30 de minute din timpul petrecut în trafic. Echipa tehnică a anunțat că a ales soluțiile care să o facă atractivă și eficientă economic, dar și care să genereze un impact cât mai mic asupra mediului. Clujenii au obiecții și cer protejarea Cheilor Baciului, a Pădurii Hoia sau a Parcului Colina

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - apr. 29, 2022 1 670

Centura Metropolitană a Clujului va fi un model de bune practici la nivel național pentru felul în care trebuie făcute drumurile de legătură în România, a arătat viceprimarul Dan Tarcea. Centura înseamnă 42 km de drum național cu 2 benzi pe sens și bandă de acostament și zonă mediană, proiectată la viteză de 17 km – 80 km/h, respectiv 25 km – 100 km/h, pistă de bicilete dar și drumuri de legătură. Ca investiție, Centura Metropolitană a Clujului presupune o investiție de peste 6.077.089.00 lei fără TVA (peste 1,2 miliarde de euro).

Ocolitoarea va aduce reducerea cu 67% a timpilor de deplasare între Gilău și Cluj-Napoca, arată șeful de proiect, inginerul Silviu Tegzeșiu. Adică va salva 30 de minute din tipul petrecut în prezent în trafic de clujeni. Centura aduce și o premieră pe partea de mediu, mai arată el, mai precis propune împăduriri de 2 la 1, în contul zonelor care vor fi defrișate (38 de hectare) pentru costruirea acesteia. Vor fi defrișați 15.000 de arbori și urmează ca alți 20.000 să fie plantați odată cu proiectul, iar în câțiva ani să se dezvolte ca o nouă pădure a Clujului pe 80 de hectare. Dezideratul asumat de oraș de a planta până în 2030 circa 100.000 de arbori maturi vine să compenseze, de asemenea, sacrificiile verzi pentru centură. Nicio clădire de locuit de pe traseul centurii metropolitane nu va fi afectată fonic de trafic, arată Marius Joldea expert acustică și poluare fonică. Păsările, animalele, reptilele și amfibienii, insectele nu vor fi afectate de viitorul drum, spune și Sabin Neamțu, expert biodiversitate, odată cu măsurile luate prin proiect – ziduri de 30 de centimentri montate pe traseu, 4 tuneluri, un drum de legătură îngropat cu placă „verde” deasupra în zona parcului Colina, panouri fono absorbante sau garduri de 2 metri montate și subtraversări de-a lungul zonelor împădurite.

Dacă nu s-ar face centura, traficul actual ar aduce creșterea poluării aerului în centrul Clujului, susține Denisa Caliș, parte din echipa care a elaborat raportul privind impactul asupra mediului. Dacă aplicăm măsurile propuse, chiar s-ar reduce impactul asupra mediului, mai spune ea. Specialiștii au estimat că poluarea din Cluj s-ar reducae cu 70%,

Șantierul centurii vine și el cu măsuri pentru a reduce impactul asupra oamenilor din Cluj, specialiștii estimând că vor fi afectate negativ mai multe zone din Cluj-Napoca sau Gilău, însă arată că toate lucrările vor fi anunțate la timp în așa fel încât să se evite eventuale ambuteiaje. Mediul va fi afectat doar pe perioada construcției, arată raportul asupra impactului asupra mediului.

Clujenii nu sunt la fel de convinși. Cheile Baciului nu vor mai putea fi accesate și puse în valoare, pădurea Hoia, pajiștea cu peri seculari, vor fi afectate semnificativ, reclamă cei care au intervenit la dezbatere. La fel și parcul Colina. Drumul de legătură Baciu-Florești este o greșeală enormă pe care o face proiectul, arată arhitecta Alice Oprică. La fel și Băile Someșeni, cu un potențial balneoclimateric enorm, vor fi „ucise” (DETALII -AICI).

Specialiștii și experții care au lucrat la proiectul centurii Clujului au venit cu date și studii la dezbaterea publică organizată în 28 aprilie sub umbrela Primăriei pentru emiterea acordului de mediu de către Agenția pentru Protecția Mediului. Studiul pentru evaluarea impactului asupra mediului elaborat de EPMC recomandă emiterea acordului asupra mediului arătând că, prin măsurile propuse, Centura Metropolitană nu va afecta mediul, nici locuințele, nici oameniii de pe traseu. Cel care va aduce disconfort va fi șantierul, însă și pe perioada derulării lui vor fi luate măsuri pentru diminuarea discomfortului, atât pentru trafic cât și pentru mediu.

Silviu Tegzeșiu, șeful de proiect, a demontat în cadrul dezbaterii principala cerință a societății civile din Cluj (care a depus și o petiție semnată de peste 2000 de oameni) de a proteja mai mult pădurile Clujului prin amenajarea unor tuneluri mai lungi în zona acestora. „Tunelurile sunt dictate de relief, de zonele înalte și de cele joase și rezultă din amplasarea traseului față de dealurile pe care le traversăm. Punctul de intrare și cel de ieșire depind unele de altele dar și de adâncimea minimă de realizare a intrării care trebuie să permită o acoperire de 10-15 metri, tocmai pentru a avea ipoteze de calcul corecte pentru tunel. Noi am analizat mai multe soluții de amplasare a tunelurilor, să le facem mai lungi sau mai scurte și am ajuns la un optim privind lucrările tehnice necesare corelate cu adâncimea. Dacă le-am fi lungit, nu ar fi rezultat un raport optim. Am depins în cazul pădurii Făget și de cotele de racordare la drumurile existente și la cele de legătură”, a arătat șeful de proiect.

De asemenea, în zona rezervației de stejari pufoși din Hoia dar și a peisajului cu peri seculari din Baciu s-a propus un traseul care să afecteze cât mai puțin zona (traversare pe creastă, tunel coborât etc), a mai arătat el, odată cu obiecțiile și criticile formulate de asociații și activiști din Cluj.

„În anumite zone, dacă făceam tunelurile mai lungi, nu mai era loc unde să crească arborii. De asemenea, trebuie ținut cont și de costurile acestor tuneluri”, a completat și directorul de dezvoltare din Primăriei, Ovidiu Cîmpean, cel care a coordonat dezbaterea.

În contul copacilor defrișați – peste 15.000 de arborii – vor fi plantați alți 20.000 de copaci maturi care se vor dezvolta ca o nouă pădure a orașului, calculele speciliștilor arătând că aceasta va aduce beneficii mai mari orașului decât zonele defrișate.

Avocatul și activistul Radu Mititean a lăudat felul în care specialiștii au susținut soluțiile tehnice găsite în proiect, însă s-a declarat convins că echipa de proiectare a avut multe constrângeri fixate de administrația publică la stabilirea traseului, în culoarele deja rezervate în trecut când mediul era mult mai moft decât astăzi și că a ajuns să prezinte mult prea roz un proiect care este clar că va afecta mediul, de la apă, la ceilalți factori. Mititean s-a arătat convins și că s-ar fi putut găsi soluții tehnice mai bune, mai ales pentru salvarea pădurilor orașului.

“Am cerut creșterea ambițiilor de mediu prin acest proiect”, a asigurat Cîmpean care a ținut să spună că și Primăria susține dimensiunea verde a orașului dar și că nu i-a constrâns în niciun fel pe proiectanți.

Dacă s-ar fi prevăzut tuneluri mai lungi, de 4 kilometri, centura nu mai era atractivă și nici eficientă economică, a spus șeful de proiect. “Deserveam doar traficul de tranzit. De aceea am pus 20 de noduri, unul la 2 kilometri. Cu tunelurile lungi, probabil salvam pădurea, dar generam un cost mai mare cu un trafic scăzut iar proiectul nu era sustenabil și finanțabil. Am schimbat traseul față de cel rezervat în PUG la și un kilometru”, a subliniat Tegzeșiu.

Biologul Dana Peca (grupul informal Umbrela Verde) dar și arhitecta Alice Oprică au susținut că drumul de legătură propus în proiect prin Baciu spre Florești este o greșeală capitală care va aduce Clujului doar deservicii și îl va lăsa fără șansa de a avea un parc natural protejat în Hoia la doar un pas de oraș. Mai ales că, așa cum s-a întâmplat în Florești pe nord, un drum va aduce urbanizarea și construirea de locuințe, nicidecum conservarea biodiversității. “Nu urșii, căprioarele, să facem abstracție de aceștia ci oamenii nu vor mai avea pe unde trece pentru a merge la stejarii pufoși sau în Cheile Baciului, zone mult mai spectaculoase decât Pădurea Dumbravei din Sibiu care este plană, dar zonă protejată. Fac această comparație pentru că sunt din Sibiu și am fost de multe ori pe trasee ciclistice și în zona aceasta din Cluj. ”, a mai spus Alice Oprică.

Tegzeșiu a arătat că, față de dezbaterile anterioare organizate cu privire la proiect, s-au adus îmbunătățiri în zona Baciu-Hoia. El a motivat că drumul prin Baciu e vital pentru realizarea unei ocolitoare prin nordul Clujului care ar închide inelul de trafic al orașului.

Participanții la dezbatere s-au mai interesat dacă culoarele se mobilitate de-a lungul cursurilor de apă vor mai putea avea loc spre a fi realizate (arhitectul Mircea Munteanu, cel care lucrează la proiectele Parcului Est și Cetățuii din Cluj) dar și de ce parcul Colina este sacrificat în timp ce afacerile din zonă sunt cruțate (reprezentanța auto, magazinul Arabesque).

Pentru Colina s-a încercat pe cât s-a putut pentru ca oamenii să mai rămână cu un parc de mărimea Parcului Central, asumat a fi realizat de Primărie aici după finalizarea tronsonului centurii, a arătat Cîmpean. “Trebuia să facem un pod mai mare decât cel peste Dunăre de la Brăila dacă ocoleam prin altă parte zona Colina”, a spus și Tegzeșiu.

Despre culoarele ecologice de-a lungul văilor și cursurilor de apă, șeful de proiect a mai spus că vor fi posibile, dar și că podurile și viaductele au fost gândite în așa fel încât să nu îngusteze cursurile de apă sau să afecteze viteza de curgere.

La începutul dezbaterii, șefa APM Cluj, Adina Socaciu, a spus că s-au primit observații, întrebări dar și că s-au adus obiecții proiectului.

TR 35 presupune o investiție de peste 6 miliarde de lei fără TVA (peste 1,2 miliarde de euro). Centura va fi deservită de două centre de întreținere dar și de un parc fotovoltaic cu ajutorul căruia se va produce energi necesară iluminatului public aferent acesteia.

Dezbaterea de mediu (organizată în format fizic și hibrid) a fost urmărită în medie de 20-30 de personae și a durat circa 4 ore.

e

 

 

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.