Închide

FOTO/VIDEO Generaţia Facebook a scos hashtagul Colectiv în stradă. Cu ce am rămas după protestul de miercuri

ActualitateTop News by Kristina Reştea - nov. 05, 2015 1 676

Cu ce am rămas după protestul de miercuri de la Cluj:

 

Clujul s-a mobilizat greu. Miercuri. În Bucureşti erau 15.000 de oameni în stradă. De marţi.

Dar Clujul s-a mobilizat. „Ghinion, ghinion, Clujul s-a trezit din somn!” Şi totuşi… nu am fost chiar foarte mulţi pe traseul de protest, nu am fost la nivelul mişcărilor (coordonate sau nu) din capitală şi parcă nu ne-am adunat atâţia ca la alte proteste de noiembrie.

Clujul are nevoie de lideri. Când îi are, aceştia sunt chestionaţi şi chestionabili. „Tot ăia! Iar au venit ăia de Roşia Montană! Ei au organizat”. „E tipul ăla din Floreşti cu portavocea. Un deviaţionist!”. „Au venit şi politicieni”. Sunt câteva constatări din mulţime. Pentru ce şi cine s-a alăturat străzii? Nu e foarte uşor de ghicit cine şi de ce a venit, aşa că planează îngrijorarea: să nu fie confiscat protestul. Urmează an electoral.

Au fost în stradă oameni care ies mereu atunci când se cer drepturi, recunoşti chipuri pe care le-ai mai văzut: la protestele pentru diasporă, pentru vot, pentru păduri, pentru Someş, pentru Roşia Montana.

Au venit mulţi tineri, dar nu au fost doar tineri.

Se aud, în grupuri, îngrijorări raţionale: a plecat Ponta, dar cine vine în locul lui?

La protest se mai separă grupurile, e puţin haos şi nu prea ştim ce vrem sau nu ştim când, le vrem pe toate. Odată. Unii strigă în spate „Colectiv”, alţii, mai în faţă „Uniţi Salvăm Toată România”. „Vreau să se schimbe totul”, spune în faţa camerelor o tânără, care spune că s-a întors recent de la Bucureşti.

E revoltă, multă revoltă în oraşele României. Împotriva a tot: clasă politică, sistem, Biserică, Stat, „investitori” privaţi. S-a scandat la Prefectură, la Primărie. „Partidele politice, aceeaşi mizerie”. „Parlament penal, marş la tribunal!”. S-a scandat în Piaţa Avram Iancu, în faţa Catedralei ortodoxe. „Vrem spitale, nu catedrale”. „să stăm cu spatele la biserică!”, îndeamnă cineva la respectarea procedurii de protest. Nicicând parcă în ultimii ani nu a fost Biserica (Biserica, nu credinţa) atât de departe de tânăra generaţie. „Daniel, Daniel, ia-te după Viorel!”, se strigă în stradă. „Vai de sufletele lor!”, şopteşte o doamnă de pe treptele bisericii, uitându-se, cu teamă şi îngrijorare, la mulţime. Şi totuşi, tânăra generaţie are suflet. Şi creier. Şi conştiinţă.

Au venit mulţi tineri. Mulţi, mulţi tineri la protest. Au venit adolescenţi. Şi copii aduşi de părinţi.

Vocile pe care le auzi pe stadioane au cântat miercuri seară imnul naţional. Cu glas tare sau ezitant, dar au cântat imnul. „Deşteaptă-te, Române!”

Generaţia Facebook e revoltată. Se strigă împotriva clasei politice. Se strigă pentru… libertate. 25 de ani mai târziu, după cum citeşti pe o pancartă. La 25 de ani de la Revoluţie.

 

 

„Singura soluţie – înc-o revoluţie!”, scandează din toţi rărunchii un puşti în centrul Clujului. Mama îl apostrofează rapid: „nici nu ştii ce e aia!” Aşa e – nu ştim. Cei mai mulţi dintre cei care am fost miercuri între protestatari aveam câţiva ani în întunecaţii ani de dinainte de ’89 şi în momentul ’89. „Li-ber-ta-te!”, se scandează, totuşi în noiembrie 2015.

Au rămas amintiri de noiembrie: revine popularul „Cine nu sare / nu vrea schimbare”. Şi se sare.

„Ole, ole! Victor Ponta nu mai e!”, strigă strada, recunoscându-şi meritele. Amintim: miercuri, premierul Victor Ponta şi-a depus în sfârşit mandatul (ceea ce nu a făcut nici în faţa dovezilor de plagiat, nici în faţa cercetărilor penale. A făcut-o în faţa străzii şi, probabil, la îndemnul de partid – dar venit în faţa străzii).

Generaţia Facebook e revoltată. Dar nu doar împotriva Statului, politicii, Bisericii. Poate să fie revoltată şi în faţa celor care le administrează locurile de băut bere. În preajma Janis-ului (care funcţionează neautorizat, după cum spun cei de la Primărie), vreo doi tineri aruncă „urale”: „Janis, eşti o mizerie!”

Se dau lecţii de educaţie civică. Au fost tineri, mulţi tineri, din diverse categorii, miercuri seara, pe stradă. Adolescenţi, studenţi, tineri, corporatişti sau antreprenori sau universitari sau profesionişti în diverse domenii. Şi şi-au adus copiii. Pe umeri, de mână sau în cărucioare. Ne pregătim să părăsim Piaţa Uniri, pentru un marş pe Bulevardul Eroilor şi, la un moment dat, se scandează ceva legat de alungarea clasei politice. „Să plece!”, zice, repetând, un micuţ care abia a învăţat să vorbească. „Ştii de ce zicem să plece? Pentru că au furat, au minţit şi au pus vieţile oamenilor în pericol”, îi explică mama. Ceva mai încolo, în zona Pieţei Unirii, trecem prin faţa My Way-ului, club de subsol, cu probleme de aerisire şi aflat în administrarea unor proprietari care au mai avut probleme cu incendiile. „Uite aici: şi ăsta e club! Uite ce îngust e!”, exemplifică hotărâtă o mamă pentru fiul adolescent, pe care îl duce de braţ, în plimbarea de protest.

Nu au lipsit agitatorii. S-au aruncat petarde. Şi asta chiar dacă ne aflăm într-un moment în care focul aduce numai amintiri de imagini crunte. Dar la fiecare „golan” care a aruncat petarde în mulţime sau înspre jandarmi (au fost vreo două astfel de momente) s-au găsit câteva zeci să răspundă cu o voce clară: „Fără violenţe! Fără violenţe!”

#Respect. Suntem pe Memorandumului când dinspre Piaţa Unirii se aude venind o ambulanţă. „Daţi-vă la o parte!”, strigă rapid cineva. Şi râul de protestatari se separă în două, se retrage pe margini şi lasă loc Ambulanţei. Toată lumea îi aplaudă trecerea. E semnul de respect pentru cei percepuţi de acum ca salvatori.

Au fost: bucurie (de comuniune), furie, revoltă, respect, instigare, interese, naivitate, luciditate, hotărâre, revendicări clare sau doar urale, emoţie, tristeţe, entuziasm, scandări şi tăcere.
Şi a fost Colectiv. Au fost câteva momente pentru #Colectiv. Oamenii au coborât pe pavaj, cu trupurile şi privirile, în genunchi, jos, fiindcă gândurile au mers mai sus, în câteva momente de reculegere şi tăcere, pe traseu.

La scandările „Co-lec-tiv! Co-lec-tiv!” vocile se ridicau mai sus şi mai tare decât la oricare alte scandări. „Suntem cu 32 mai puţini”, scrie pe o pancartă. Erau „ai noştri”. Tineri care au ars de vii, încercând să iasă printr-un container dintr-un club în hală fără geamuri

DSC_8703

Mai multe proteste au avut loc miercuri seara în memoria victimelor tragediei de la clubul bucureştean şi pentru a cere schimbările pe care generaţia celor din Colectiv le aşteaptă de ani de zile. Oamenii au ieşit în stradă în Bucureşti, dar şi în marile oraşe ale ţării. Potrivit estimărilor, în Capitală au fost miercuri peste 35.000 de persoane în stradă. Adică mai multe decât în cazul protestului din seara precedentă, seară căreia i-a urmat o zi cu demisii: demisia Guvernului şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

 

 

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare