Foto/Video Dansând în iarbă, cu jazz şi popcorn. Cum a arătat seara 1 din Jazz in the Park

“Theese are a few of my favorite things”. Se aude între copaci. Lumina mov-purpurie tremură, reflectată pe suprafaţa lucioasă a microfonului de scenă. Tremură, se stinge, se reaprinde, dansează. Pe suprafaţa lucioasă a microfonului de scenă. Reflectoarele aruncă lumină în fascicule dinspre mica scenă care pâlpâie în culori-flash înspre copaci şi alei. Un sfert de lună e pus pe cer probabil doar pentru ca pozele să iasă şi mai bine, muzica îţi traversează toate straturile (presupunând că am fi construiţi în straturi), fiindcă se aude Live cum nu o să se audă niciodată la boxele tale de acasă. Miroase a tei. Şi e lume, lume, lume, lume, în Parcul Central, în prima seară 2014 la Jazz in The Park. „These are a few of my favorite things”, cântă Teodora Enache de pe scena dintre copaci, în faţa sutelor de oameni, aşezaţi pe scăunelele din faţă. Şi peste tot prin parc.

„Stăm pe iarbă?”. Da! Stăm pe iarbă. E plin, plin, plin de lume în Parcul Central vineri seara: pe alei, pe iarbă (da, da, da, chiar pe iarbă! În sfârşit!), în hamace, pe platoul clădiri Casino, pe bănci, pe scăunelele din faţa scenei, pe celelalte scaune din zona cu mobilier outdoor fosforescent (uite scaunele de la Electric Castle!). Sunt cam de toţi: cunoscuţi pe care ultima oară i-ai văzut în poze de Vertigo, CEO de firme de IT din topuri pe cifre de afaceri, arhitecţi cu care te intersectezi de obicei la şedinţele de urbanism, bloggeri sau hairstyilşti celebri. Nu trebuie să fim experţi, nici mari amatori, nici super-cunoscători. Putem să fim pur şi simplu spectatori în parc. Rochii lungi, desigur multe rochii lungi, se plimbă fluturând în valuri pe alei, se poartă pălării, dar şi cămăşi, pantaloni scurţi şi tricouri cu ursuleţi şi cred că poţi să stai ore în şir doar ca să faci cronică de street (park) style. Aleile sunt bordate de standuri cu vânzători de de toate (artizanat, antichităţi?), de la pernuţe-bufniţe, leagăne, mese de grădină, la bijuterii, maşini de scris ori saxofoane, tablouri şi enciclopedii. „Rolex nu face ceasuri pe baterie!”, se aude o lecţie din stand. Se vinde limonadă şi bere (pe bonuri) şi vată pe băţ şi popcorn şi porumb fiert şi ciocolată şi peste tot se plimbă aparate foto. Din acelea profi.

Galerie FOTO: Mihai Hendea

Prima seară din ediţia a doua a Jazz in the Park e a Teodorei Enache, în concert cu Lars Danielsson, un muzician suedez „care face furori la contrabas, ca dirijor și compozitor deopotrivă” (asta spuneau organizatorii şi vineri seara poţi să îi crezi. Sau nu, ai şi dreptul acesta). Publicul stă cuminte pe scăunele sau se leagănă (câte doi, câte unul sau în cercuri mai largi). Tinerii s-au aşezat în grupuri pe iarbă, iar pajiştile pline de spectatori sunt brăzdate fulgerător de copii alergând cu baloane luminoase. Da, au apărut nişte baloane luminoase prin parc, toată lumea pare să le aibă! Au frânghiile ajustabile şi le vezi dintr-o dată plecând de lângă tine înspre coroanele celor mai înalţi dintre copacii din parc.

Încă înainte să ajungi în zona scenei auzi muzică, de la intrare. Seara de vineri a început cu Luz Azul, trupă de bossa nova din Belgrad, iar după concertul Teodora Enache – Lars Danielsson au urmat clujenii de la Jazzybirds. Iar dansează Clujul în parc. Mai sunt două zile.

Programul detaliat al Festivalului: Jazz in the Park

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.