Comunismul prin lentila fotografilor clujeni de presă: 70.000 de negative în 50 de ani
ActualitateTop News by Mihai Prodan - dec. 17, 2014 0 3256
Nu mai puțin de 70.000 de fotografii, atât numără arhiva celor două ziare comuniste ale Clujului, Făclia și Igazsag, care zăceau uitate până de curând într-o cameră a Asociației Culturale Minerva din centrul Clujului. O parte dintre filme au fost scanate iar o selecție poate fi admirată la Casa Tranzit.
Ce caracterizează cam toate fotografiile din perioada comunistă e entuziasmul, chiar și forțat – iar artistul vizual care și-a luat sarcina de a scana toate negativele spune și de ce: fotograful nu era independent, ca un jurnalist, ci mai degrabă o anexă a aparatului de stat. „Fotograful nu era jurnalist autonom, ci lucra foarte aproape de ierarhia aparatului de stat”, spune Denes Miklosi de la biroul său aflat la etajul Casei Tranzit, în fața laptop-ului și a scannerului prin care trece toate negativele. În dreapta sa se află două – dintre multele – cutii în care filmele de celuloid s-au încovrigat, fiecare cu povestea lui: „Maier lampadare”, „Îmbunătățiri funciare – Armătura – ACR”, „Turda – fabrica de construcții (sic-n.red.), Refractarea Dej, Râșca – Milica, IEIA I ’83 – biblioteca expo – sala de lectură” sau „Tehnofrig – podul zburător – ICPIAF”.
Ujvari Maria e manager de proiect la Societatea Culturală Minerva iar prin mâna sa trece toată arhiva socialistă a fotografiilor de presă din Cluj. „Avem o arhivă minunată”, spune ea, „și partea cea mai prețioasă a început domnul Miklosi să o prelucreze, le-am și valorificat într-o expoziție la casa Tranzit”. Fotografiile din arhiva societății Minerva acoperă aproape întreaga perioadă comunistă a Clujului -din 1950 până la Revoluția din 1989. „Sunt de la înființarea Făcliei și a Igazsag, adică aproape, pentru că au fost înființate în 1948 dar numai din anii ’50 au început să arhiveze fotografiile”, spune Ujvari. „Colecția e un material fantastic, recuperezi te miri ce. Avem și vizita lui Nicolae Ceaușescu la Cluj – nu se putea să nu apară – industria socialistă, Zilele Tineretului, evenimentele sportive, autobuzele din epocă, agricultura socialistă”, spune ea adăugând că societatea Minerva vrea să valorifice aceste imagini prin expoziții și colaborări cu facultățile de jurnalism de la Universitatea „Babeș-Bolyai” și Sapientia.
Tibori Zoltan e președintele societății culturale Minerva și explică cum au ajuns negativele perioadei comuniste în patrimoniul asociației: „atelierul fotografic al Igazsag și Făclia era comun; până prin 1982 fiecare ziar avea fotograf separat, dar după aceea s-au unit și a fost un singur fotograf pentru cele două ziare, așa că arhiva a fost comună din acel moment. După ce Făclia s-a mutat de aici (ambele ziare funcționau până recent pe strada Napoca, de unde Făclia s-a mutat pe Clinicilor-n.red.) ei au renunțat la arhivă și au cedat-o, am preluat-o noi. Sunt în jur de 70.000 de clișee originale din acea perioadă, pe filme Orwo de 6×6 centimetri, late, care pot fi scanate extraordinar, executate de mai mulți fotografi – Wagner Rudolf, Csomafay Ferenc, Ion Miclea Mihale – fotoreporter la Femeia în varianta maghiară – Dolgozo No, o revistă pentru femei și familie. După aceea au fost Nicolae Petcu și Ioan Petcu”.
Tibori dă ca exemplu fotografiile care înfățișează industria comunistă – iar o selecție o găsiți și la Casa Tranzit. „Lumea aceea nu mai există, a fost demolată, vândută la fier vechi. Tehnofrig unde mai e? Au dărâmat, au vândut la Dedeman, or în vest trebuia declarată monument industrial și transformat într-un spațiu public de primă mână, cum e la Libertatea, unde nu s-a dărâmat”.
Nu doar arhiva fotografiilor din perioada comunistă e în patrimoniul societății Minerva, ci și o mulțime de colecții de presă, între care multe digitalizate pe microfilme. „Avem colecții de presă pe hârtie, microfilm și digitizate și pot fi cercetate. Sunt colecții din presa de emigrație, Gazette Literaire de la Paris redactată de către redacția română și maghiară de la Paris cu articole despre România. Avem și presa locală, dar mai puțin Făclia pentru că ei au dus cu ei colecțiile de bază. Igazsag îl avem tot, plus din perioada interbelică sunt câteva fonduri de presă, în special tipărituri executate de Minerva, de exemplu cea mai importantă, singura enciclopedie în română din Ardeal a fost publicată de Minerva în 1929, „Minerva – enciclopedia română”, cu un colegiu redacțional de mare prestigiu. La Minerva a apărut și ziarul Patria, la care a lucrat Corneliu Coposu când era tânăr. Nu îl avem pe tot pentur că nu s-a putut reface fondul, dar în permanență achiziționăm de pe piața liberă, pentru că mulți sunt oameni în vârstă și urmașii nu prea citesc chestiile astea, atunci le aruncă, și ca să nu le arunce ni le-au donat nouă”.
UPDATE actualdecluj.ro a vizitat arhiva societății Minerva -iar negativele din perioada comunistă sunt închise într-un dulap din fier, alături de arhiva post comunistă înainte de apariția aparatelor digitale – și vă arată cutiile care adună, în negative, istoria comunismului în Cluj – sau cel puțin varianta sa oficială.
