FOTO Patru dintre arhitecţii care au dat repere pentru Clujul de ieri, de azi şi de mâine

V-aţi gândit vreodată cui datorează Clujul de azi repere importante din arhitectura oraşului?
De exemplu: primele principii ale Pieţei Unirii aşa cum am ajuns să o cunoaştem noi, Conti, Chios-ul din parc, clădirile UTC-N de pe Bariţiu, Catedrala Ortodoxă din centru, Biserica Reformată „cu cocoş”, Colegiul Academic, Palatul Telefoanelor, cartiere-reper de urbanism civilizat în haosul de azi – Gheorgheni şi Grigorescu. Ştiaţi că primul arhitect şef al oraşului nu doar că a proiectat clădiri emblematice, nu doar că a trasat planuri de urbanism, dar a şi dat cu propria casă exemplu de conservare de elemente care altfel s-ar fi pierdut? Ştiţi cine a dat tonul în materie de străzi comerciale? Sau că, odată, locuinţele sociale aveau valoare arhitecturală? Puteţi să aflaţi sau să vă reamintiţi toate acestea în faţa unei expoziţii.. de gard.

Pe gardul nordic (dinspre strada Octavian Petrovici) al Mănăstirii Franciscane stau acum expuse proiecte reprezentative semnate de patru arhitecţi. Aceştia au fost premiați pentru întreaga carieră la Bienalele Regionale ale Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania (OART). Arhitecţii premiaţi vin cu bagaj din şcoli diferite – Bucureşti, Viena, Munchen, Paris. „Fiecare are altă viziune şi împreună fac un oraş”, sintetizează Szabolcs Guttmann, preşedintele filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România, organizator.

Expoziţia a fost vernisată în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, dar lucrările rămân pe gardul din apropierea parcului I.L. Caragiale şi din vecinătatea Pieţei Muzeului până în octombrie. Şi nici alegerea locului de expunere – pe gardul mănăstării – nu e întâmplătoare. „Credem că arată bine în felul acesta, nu e deranjant. Aşa nu vezi tot felul de acareturi, se ascunde ţeava de gaz. Situaţia de azi a locului e rezultatul unor acţiuni din timpul perioadei comuniste, când s-a lărgit strada şi s-au demolat construcţii anexe ale mănăstirii, care iniţial avea o curte închisă. Acum s-a pus gard perforat. Prin asta, prin expunerea acestor lucrări, gardul primeşte un pansament tranzitoriul. Totuşi, nu ar trebui să vezi direct o mănăstire”, consideră Guttmann.

Expoziţia a fost realizată de participanții la Universitatea Transilvană de Vară 2017, organizată tot de OART. Au pregătit expoziţia patru liceene şi doi studenţi: Diana Budişan, acarla Crişan, Daniel Cocan, Iulia Galos, Nyiro Levente, Miruna Oprean, coordonaţi de Guttmann, Vasile Mitrea, Cristian Rus, Varga Attila.

Cei patru

Vasile Mitrea a muncit la două dintre cartierele care şi azi sunt repere de urbanism civilizat în oraş – Grigorescu, cartier pe mal de Someş şi Gheorgheniul cu verde, a semnat proiectul pentru Palatul Telefoanelor din centrul oraşului, dar şi pe cel al Policlinicii Universitare. Vehement susţinător al spaţiilor verzi în oraş, Mitrea a trasat planurile pentru ceea ce putea fi cel mai mare parc al oraşului: Parcul Est din gheorgheni, într-o zonă unde între timp au apărut un mall şi multe apartamente, dar unde, chiar şi azi, s-ar putea totuşi crea un mare spaţiu verde.

Colegiul Academic de pe strada Kogălniceanu şi Catedrala Ortodoxă din Piaţa Avram Iancu, reper major al siluetei oraşului, sunt proiecte ale arhitectului George Cristinel (catedrala, proiectată alături de Constantin Pomponiu). Lui i se dedică permiul Opera Omnia la ediţia din 2017 a Bienalei de Arhitectură Transilvania, care are loc în toamnă.

Károly Kós a proiectat Biserica Reformată (cu cocoş) de pe Calea Moţilor – „structură nouă cu trimiteri clare la arhitectura medievală a Transilvamiei”. „Are o casă-pavilion în Parcul Central ce aşteaptă să fie utliizată cum a fost proiectată – cu uşi deschise, nu pentru a fi spaţiu în care se învaţă pictura. Acum rareori pavilionul UAD din parc e folosit ca sală expoziţională. A făcut primele restaurări de esenţă la Casa lui Matei Corvin şi la Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu. Are deschidere maximală spre case socială, a proiectat în zona Gheorgheni un şir de 15 case pentru muncitori, în Mănăştur, în zona Clujana. Poate ar trebui să fim mult mai atenţi cu aceste căsuţe”, subliniază Guttmann.

Pákei Lajos – primul arhitect şef al oraşului, e responsabil de concepte urbanistice, dar şi de arhitectură. I se datorează câteva repere importante azi în arhitectura oraşului: fostul hotel New York, ulterior Continental, lăsat ani de zile în paragină, dar şi Casino Chios – Clădirea Casino din Parcul Central şi fostul pavilion de patinaj, azi restaurantul Chios. „Ceea ce e azi Piaţa Unirii i se datorează mult lui Pakei. El a regândit-o într-o arhitectură reprezentativă, incluzând noua deschidere a străzii Iuliu Maniu – ca o primă stradă cu locuinţe de tip colectiv, dar cu magazine la parter. E prima stradă comercială a Clujului”, aminteşte Guttmann.

Propria lui locuinţă ascunde un detaliu inedit: are ancadramente de uşi şi ferestre ale caselor demolate din centru – Pakei a pus, adică, bazele unor noi idei de conservare şi restaurare.

Arhitectul Szabolcs Guttmann face un mic „tur” de expoziţie pentru Actualdecluj.ro:

Organizatorii expoziţiei au alcătuit şi o hartă a unei părţi de oraş, unde găsiţi, pe puncte colorate, câteva dintre proiectele celor patru arhitecţi:

Expoziţia:

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.