Parcul abandonat al Feroviarilor ar urma să fie preluat de primărie. Intenții bune se tot anunță de luni de zile, iar procedura e încă în desfășurare, dar zilele acestea, la o școală de vară, studenții și specialiștii au ca temă de studiu de caz locul verde, pentru a propune soluții de reabilitare. Primăria va lansa concurs de soluții pentru acest spațiu, a anunțat arhitectul șef cu ocazia deschiderii Școlii de Vară. Orașul mai așteaptă și alte concursuri mult promise, care s-ar putea lansa în acest an: pentru Turnul Pompierilor, pentru Someș, pentru Cetățuie.

„Pentru Parcul Feroviarilor se va organiza un concurs. Așa că să elaborați pentru acest loc proiecte care să minimizeze riscurile și care să garanteze un succes real și durabil”, i-a invitat Ligia Subțirică, arhitectul șef al orașului, pe studenții veniți la deschiderea universității de vară. Potrivit informațiilor venite dinspre primărie, după rezolvarea situației unei clădiri de pe amplasament (discutată în ședința de Consiliu Local de azi), e liber la organizarea de concurs. Acesta s-ar putea lansa chiar în septembrie, în aceeași perioadă cu cel pentru Turnul Pompierilor și, posibil, și cu cel care vizează traseul Someșului, conform arhitectului-șef.

Parcul Feroviarilor ține acum de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA și ar urma să fie preluat de primărie, așadar. Încă nu e al primăriei.

Vezi și:

Prețul pentru preluarea Parcului Feroviarilor de către oraș

Până să se reglementeze chestiunile care țin de proprietare, arhitecți și urbaniști de aici și din afară, alături de studenți analizează spațiul, pentru școala de vară, derulată în această perioadă și deschisă chiar de luni. Școala internațională de vară are ca temă “spațiile urbane supuse factorilor de risc” și se desfășoară, în perioada 4-10 iulie, la Casino- Centrul de Cultură Urbană din Cluj-Napoca. Proiectul derulat la Cluj-Napoca, Scena Urbană, atrage, în cadrul Universității de Vară Transilvania a Ordinului Arhitecților România Filiala Transilvania (OART), un grup internaţional de profesori, cercetători şi studenţi, din Italia, Cipru, Marea Britanie, Polonia, și Japonia. Participanții iau parte la ediţia a VIII-a a ”International School of Awareness and Responsibility of Environmental Risk- Resilient Places and Spaces-Design for Risk Reduction” (“Școala Internațională de conștientizare și responsabilizare cu privire la factori de risc ai mediului înconjurător, cu tema Spații reziliente și design spațial”), organizată la Cluj-Napoca, la inițiativa profesorului arhitect Paola Rizzi din Italia, în parteneriat cu OART și Primăria Cluj-Napoca. Prezentările și workshop-urile merg în paralel cu lucrul la un studiu de caz real din Cluj-Napoca, Parcul Feroviarilor, factorii de risc de mediu și design, și managementul lor prin proiect.

Studenții au vizitat locul, sălbăticit și încă verde:

Sursa foto: Scena Urbana

„Avem nevoie de toate disciplinele, în meseria noastră, inclusiv de avocați. Arhitectul e responsabil pentru munca sa, ceea ce face afectează viața oamenilor și teritoriul, nu semnează doar un design frumos. În zece zile nu transferăm toate cunoștințele de la profesori la studenți, dar să știți că nu lucrați singuri în lumea asta și să știți că fiecare acțiune pe care o faceți va afecta pe cineva. Am venit prima oară la Cluj în 2009, apoi în 2012 și în 2015, am fost martoră la multe schimbări bune, dar și la unele rele, poate putem transfera aici din experiențele unor specialiști din Italia, Polonia, Cipru, Japonia”, a fost mesajul arhitectei Paola Rizzi, în deschiderea Școlii de Vară.

„Când am ales acest spațiu, am făcut ce încercăm să facem de obicei la Scena Urbană: să luăm un spațiu din oraș, care trebuie restaurat și redat orașului, să generăm transformări de care e nevoie. Vrem să vedem mai întâi care sunt nevoile comunității și apoi să căutăm soluții, alături de specialiști din diverse domenii”, a spus Daniela Maier,  vicepreședintele Ordinului Arhitecților România- Filiala Transilvania și inițiator al proiectului Scena Urbană.

Vederi de la Școala de Vară:

Prin vegetația „grădinii”, prin „parc”, pe pasarelă și cu vedere la Someș, studenții au fost însoțiți și de arhitectul Vasile Mitrea, unul dintre cei mai fervenți susținători ai spațiilor verzi pentru Cluj. „E o vegetație deasă spre Someș, care ar merita să fie păstrată, s-ar putea face ceva pavilioane de expoziții sau se poate ca spațiul să devină pur și simplu o grădină amenajată, care să poată fi folosită de locuitori, pentru plimbări și relaxare. E foarte bine că se face concurs, dacă se face concurs. Așa se obișnuiește și primăria că trebuie folosite capetele luminate care există și, unde sunt mai multe capete, pot să fie și mai multe idei bune, pentru valorificarea spațiului. Acum nu se mai întâmplă absolut nimic acolo, în afară de zona terenului de sport, care e bine întreținut. Partea de mijloc e dezvelită de vegetație, acolo ar trebui intervenții, există bazinul care nu funcționează. Trebuie refăcută compoziția și organizarea locului”, spune Mitrea. Anii de glorie ai „Grădinii feroviarilor” au fost undeva în jurul anului 1987 – exista un trenuleț, fântână arteziană, existau alei și iluminatul era funcțional, își amintește Mitrea.

Sursa foto: Scena Urbana

Acum, în timpul lucrului, studenții se antrenează pe un caz similar din Italia, cu identificare de probleme și identificare de strategii, ne explică Daniela Maier:

Despre monumente și moștenirea naturală: Clujul haotic

Tema universității de vară, din acest an, are în vedere „o bucățică reprezentativă din malul Someșului, în context natural”, a sintetizat președintele OART, Szabolcs Guttmann. „Se discută despre tema adecvată de a duce mai departe un teren bun pentru dezvoltare, în care se pune accent pe prevenție. Dacă orașul e văzut în ansamblu, cu moștenirea construită și cea naturală, reabilitarea urbană devine o problemă complicată. Ceea ce vedem în 2016 la Cluj și în majoritatea localităților din România e o urbanizare haotică, ce nu are elemente strategice. Practic, din 10 în 10 ani sunt avizate noi Planuri Urbanistice Generale și așa s-a mai bifat o obligație legislativă, dar fiecare an aduce o excepție de la regulă. Asta vedem în ultimii 26 de ani, nu există echipe care să facă strategie pe mandat politic sau strategii anuale. Nu trebuie să ne mire că monumentele, care reprezintă undeva între 5-10% din masa construită, devin copilașii orfani ai orașului. Putem cupla starea de acum cu tema școlii: monumentele istorice au devenit producătoare de riscuri pentru pietoni. Am ales monumente din Cluj și Bistrița care merită atenție. Dincolo de documentația tehnică, trebuie să punem întrebarea: cum se poate ajunge aici? Și cum am putea face intervenții de urgență, de resuscitare. Fără acel 5% Clujul nu ar exista așa cum îl știm”, a subliniat Guttmann. Menționăm că firma arhitectului Szabolcs Guttmann în asocierea cu firma K&K Studio de Proiectare a depus singura ofertă la licitația lansată de primărie și vrea să se ocupe în următorii 4 ani de serviciile de proiectare pentru clădirile pe care primăria le va repara în centrul istoric al Clujului.

Sursa foto: Scena Urbană

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.