Închide

FOTO. Cum "rezolvă" șoferii criza locurilor de parcare din centrul Capitalei Europene a Tineretului: folosesc pistele de biciclete

ActualitateRecomandarea redacțieiTop News by Kristina Reştea - feb. 13, 2015 0 706

 

 

O bicicletă albă stă cuminte desenată pe o pistă paralelă cu arteră pietonală sau lângă una destinată traficului auto. Bicicleta desenată îți indică un spațiu pentru… ei bine, pentru biciclete. Ți-o spune orice carte din care vrei să citești codul rutier sau poate bunul simț. În centrul orașului însă, lângă (sau de-a dreptul peste) bicicletele albe desenate se poate, uneori, parca, constată cei care trec prin centrul istoric. Asta în condițiile în care orașul nu are încă un sistem integrat pentru bicicliști, nici trasee care să permită deplasarea fără intersecții mai mult sau mai puțin periculoase cu traficul auto. Chiar și pistele existente, cu trasee „rupte”, sunt ocazional folosite de șoferii din municipiu, pe post de parcări, după cum remarcă bicicliștii și pietonii care traversează centrul orașului fiind nevoiți să facă slalom printre mașini. Între timp, bicicliștii fac marșuri și așteaptă apariția noului lot de piste de biciclete incluse în programul de bike-sharing, lansat și amânat și a cărui implementare primăria și-a asumat-o totuși în acest an.

 

Clujul are puțini kilometri de pistă și cu multe „garduri”. Cred că bicicliștii ar prefera probele plate” , ne scrie azi Christian Cristea, care își însoțește observația și cu imagini reprezentative cu „circulabila” pistă de bicicliști de pe strada Avram Iancu.

 

piste a iancu 2

Foto: Christian Cristea

 

Foto: Christian Cristea

Foto: Christian Cristea

 

Șoferii nu cruță însă nici pista de biciclete de pe Bulevardul Eroilor, care este folosită pentru mașini atunci când criza de spații de parcare din centrul orașului o „impune”. O imagine suprinsă săptămâna trecută de reporterii Actualdecluj.ro:

 

DSC_1815

 

„Obiceiurile” sunt vechi, după cum ne arată imaginea de arhivă a unui biciclist clujean:

 

Foto: Mihai Racu

Foto: Mihai Racu

 

„Primăria trebuie să fie consecventă, în ceea ce privește reglementările și menținerea lor. Ce pot să spun ca biciclist este că de două ori am tamponat mașini care mi-au tăiat calea pe pistă ocolind dâmburile de redus viteza”, spune Mihai Racu, arhitect și biciclist în Cluj-Napoca.

Exemple de parcări în centrul istoric / „Orașul-comoară”, în locuri pentru „pietoni”, „bicicliși” sau „riverani”. (Galerie Foto: Mihai Racu)

 

 

Primăria Londrei investește peste 900 de milioane de lire în infrastructura velo ca armă împotriva congestiei traficului. Olanda analizează oportunitatea de a încălzi pistele pentru a putea fi folosite și în perioadele de îngheț. E un paradox cunoscut că atunci când supradimensionezi infrastructura de trafic auto problema congestiei devine mai gravă deoarece încurajezi folosirea mașinii personale și descurajezi transportul public. Când supradimensionezi infrastructura pentru mașini, șoselele, efectul imediat este creșterea traficului. Deci nu lărgirea străzilor și creșterea numărului de parcări sunt soluțiile, ci gândirea unui sistem eficent de transport public și velo”, punctează Racu.

 

Foto: Mihai Racu

Foto: Mihai Racu

 

Suntem mai altfel decât alții, crede Eugen Pănescu, biciclist și arhitect care a lucrat atât la proiectul de reamenajare a zonei Bd Eroilor-Piața Unirii, cât și la noul Plan Urbanistic General al orașului. „Comparând orașele noastre astăzi cu cele ale altor țări constat că sunt câteva diferențe, care cred că ne arată starea lucrurilor la noi și ne fac mai realiști în așteptări, dar nu și mai puțin dornici de schimbare. Prima este intensitatea, seriozitatea și eficiența controlului asupra indisciplinei în spațiul public, nu numai a șoferilor, ci și a bicicliștilor sau a acelor care abandonează deșeuri sau alte isprăvi. Cu control superficial și ineficient nu trebuie să așteptăm nici schimbarea mentalităților, nici bunul simț al fiecaruia. A doua este ceva mai mult decât toleranța față de bicicliști astăzi la noi, care e dovedită nu numai prin sisteme legate de piste fără obstacole, ci și din reguli de circulație permisive – de exemplu posibilitatea acordată bicicliștilor de a merge în sens invers pe străzi cu sens unic, chiar și fără marcarea unei piste. Și a treia este poate rezultatul primelor, anume că mersul pe bicicletă devine un mod de transport de zi cu zi și nu numai pentru agrement și sport. Străzile sunt ale multora, nu numai ale șoferilor și mai ales în centrele orașelor aceasta este o situație de normalitate. Deocamdată suntem captivi încă unor obișnuințe centrate pe automobile, de care trebuie să ne eliberăm cât mai repede, nu doar de dragul celor de pe biciclete”, crede Pănescu.

 

Deși a fost anunțat, lansat și demarat un proiect care ar trebui să creeze condiții decente celor care se deplasează cu bicicleta, punerea lui în practică a trecut prin mai multe runde de amânări. Având în vedere că finanțarea sa este asigurată din fonduri europene, potrivit datelor asumate, 2015 este anul în care acesta trebuie implementat pentru a nu se pierde banii.

 

Proiect avem. Mai lipsesc pistele.

Proiectul administraţiei clujene de încurajare a transportului cu bicicleta în oraş şi în comunele Floreşti şi Apahida a pornit la drum în 2012 și a avut deja trei termene de finalizare anunțate. 2015 este anul în care proiectul trebuie implementat, având în vedere că, după cum recunoștea chiar primarul Emil Boc, până la finalul anului toate proiectele europene derulate de primărie cu fonduri europene (pe Axa I ) trebuie finalizate deoarece după data de 31 decembrie nu se va mai deconta niciun leu. Proiectul de bike sharing al primărie nu face excepție.

Termenul din ultimul act adițional privind acest proiect este luna august 2015 până când trebuie finalizate: trasarea pistelor de biciclete pe traseul Florești – Cluj-Napoca-Apahida, interconectatarea stațiilor de închiriere și deservirea acetora cu cele 500 de biciclete achiziționate în cadrul proiectului. Inițial, proiectul de încurajare a transportului cu bicicleta în Cluj trebuia finalizat în august 2013. Apoi în aprilie 2014. Și mai apoi în august 2014. Stațiile de închiriere au fost montate în oraș dar nu au putut fi interconenctate și date în folosință din cauza unor erori din caietul de sarcini. Așa că primăria a mai făcut o licitație în 2014 pentru lucrări suplimentare în cadrul proiectului. Plus o altă achiție pentru întreținerea sistemului de bike-sharing, contract pe patru ani, susținut cu bani de la bugetul local.

Reţeaua pe care primăria trebuie să o realizeze implică crearea a 50 de puncte pentru închirierea bicicletelor (din care 43 în Cluj-Napoca şi restul în comunele Apahida şi Floreşti) şi dotarea acestora cu 500 de biciclete, dar şi trasarea unei rute speciale pentru biciclişti între Apahida, Cluj-Napoca şi Floreşti (14 kilometri de piste). Proiectul este unul cu finanţare europeană, în valoare totală de 14 milioane de lei. Contractul cu Viacor Engineering a fost încheiat la 11,9 milioane de lei şi implică realizarea efectivă a reţelei. După finalizarea rețelei clujenii urmează să primească carduri de la primărie pe baza buletinului, card cu care pot circula cu bicicleta prin oraș iar apoi o pot lăsa în oricare dintre rastelurile din rețea.

 

Cum „veghează” autoritățile

Anul trecut s-au făcut 25.937 de verificări pe domeniul public privind oprirea/staționarea neregulamentară pe carosabil sau pe trotuar, intrevenții pentru degajarea stațiilor de transport în comun, a zonelor pietonale, a parcărilor rezervate persoanelor cu dizabilități, a standurilor de taxi, piste pentru biciclete și au fost ridicate 2772 de autovehicule oprite ori staționate neregulamentar.

 

Bicicliștii pregătesc Marșul de centru

Asociația turistică sportivă civică și ecologistă Clubul de Cicloturism Napoca a anunțat pentru mâine o nouă ediție a Marșului Bicicliștilor Clujeni, care începe de la 14.00 în Piața Unirii. „Este o nouă ocazie de a reaminti autorităților locale, publicului și presei de nevoia promovării utilizării bicicletei ca o componentă esențială a mobilității urbane durabile și alternativa viabilă la transportul automobilistic, alături de transportul în comun și deplasarea pietonală. Momentul este legat și de elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, care pare să nu fie cu adevărat dorit de Primărie, deși e obligatoriu prin lege și finanțat din fonduri externe nerambursabile, și esențial pentru o direcție coerentă și durabilă de evoluție a politicilor de mobilitate urbană, și nu haotică și pro-automobilistică asa cum a fost până acum. O altă temă vizată de marș este amânarea implementării mult-promisului și nerealizatului nou lot de piste de biciclete incluse în programul de bike-sharing, care se pare că din nou nu vor fi conforme standardelor și bunelor practici”, spun inițiatorii marșului.

 

Citește și

Una dintre cele mai frumoase pietonale ale Clujului ajunge parcare

 

 

 

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu