Închide

Fostul arhitect șef de la Notre Dame, turist în România. Ce sfaturi are pentru politicienii români și ce îi impresionează pe francezi când vin aici

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mai 03, 2019 2 1555

Administrația din România ar trebui să ajute, să investească în formarea arhitecților specializați pe patrimoniu și a firmelor de profil, spune fostul arhitectul-șef al Notre Dame de Paris, Bernard Fonquernie, aflat într-o vizită maraton de o săptămâna în România, unde a parcurs Viscri, Sibiu, bisericile din Bucovina sau bisericile fortificate din Transilvania. Ultima oprire a fost Clujul, unde a văzut șantierul cu bani europeni de reabilitare a Bisericii Sfântul Mihail sau cel al Muzeului de Artă, dar a și ținut o prelegere ”improvizată” despre provocările refacerii catedralei Notre Dame afectată recent de un încendiu puternic, la cererea ghizilor care au coordonat  în România vizita grupului de francezi din care a făcut parte.

“Am remarcat edificii magniice din Bucovina, aveți bisericile fortificate cu incintele lor, sunt interesante.  Seamănă cu ce găsim și la noi. Ați văzut că LÍle de la cite (unde se află catedrala Notre Dame, n.red.) e același lucru: un mic truc, o incintă și toată lumea era înăuntru”, a spus Bernard Fonquernie după săptămâna prin România.

A găsit în itinerariu monumente despre care spune că trebuie de urgență restaurate, ceea ce l-a lăsat cu impresia că în România administrația nu este la fel de dinamică și nu încurajează la fel de puternic nu doar restaurările ci și formarea arhitecților. În Franța, spune arhitectul, există acces la o formare profesională excepțională, nu doar pe conservarea patrimoniului, ci și pe arhitectura urbană, oferind ca exemplu școlile Chaillot sau Orleans, ceea ce lipsește în România. În schimb, a remarcat inițiative de reabilitare importante aflate în derulare și faptul că există fondurile europene la dispoziția celor care vor să facă restaurări.

”Trebuie ca administrația să ajute, să investească în formarea arhitecților specializați în patrimoniu și a firmelor de profil. Trebuie să fiți atenți, nu poți spune că dacă readuci un monument dintr-o stare proastă într-o stare bună fără să te preocupi de autenticitate e un lucru bun. Sunt monumente pe care este mai bine să le protejezi provizoriu și să aștepți să ai oameni competenți să le restaureze”, spune Bernard Fonquernie.

Arhitectul francez a spus că a fost notificat de Ministerul din Franța să nu comunice public pe tema incendiului din 15 aprilie care a distrus catedrala Notre Dame, însă a amintit la Cluj că are o datorie de rezervă să vorbescă despre restautarea trecută și viitoare a acestui edificiu.

Fonquernie are aproape 85 de ani și a ieșit la pensie de la Notre Dame. A fost timp de 22 ani (1979-2001) arhitect șef al monumentului. El spune că monumentul are nevoie de mult mai mulți ani pentru o restaurare corectă decât perioada avansată și cerută de președintele Franței, Emmanuele Macron – 5 ani.

„Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a spus că trebuie reconstruită catedrala în cinci ani. Dar, în Franţa, firmele de dulgheri şi de construcţie sunt impozitate pe stoc, astfel că, astăzi, nu au pregătit material în depozit. Materia primă există, sunt păduri, sunt arbori seculari, nu este o problemă. Problema este că lemnul nu poate fi pus în operă decât dacă e uscat. Pe vremuri, când s-a construit catedrala, lemnul era adus plutind pe Sena, iar prin această procedură era curăţat de impurităţi, de insecte. Ajungea curăţat şi era pus la uscat. Uscarea naturală a lemnului durează un centimetru pe an, deci dacă trebuie o bucată de 60 cm grosime, înseamnă că avem nevoie de foarte mulţi ani numai pentru uscare. Concluzia este că, dacă există constrângerea de cinci ani, nu este posibil să fie făcută corect reconstrucţia, din păcate politicienii nu cunosc foarte bine ce se întâmplă pe şantier. Lemnul care este uscat forţat absoarbe umiditate din nou şi acţionează ca un burete, se umflă şi se usucă apoi în mod natural în cadrul construcţiei. La îmbinările de la şarpantă vor apărea probleme, când lemnul se umflă, îmbinările se strâng prea mult, după care se lasă. Odată uscat în mod natural, rezistenţa în timp şi caracteristicele fizice ale lemnului nu se schimbă, dovadă fiind lemnul vechi de 1.000 de ani, care era în stare perfectă în şarpanta distrusă în incendiu”, a explicat arhitectul francez.

Bernard Fonquernie a desenat chiar și pe planșă ”miezul” catedralei Notre Dame, despre care a spus că este un simbol al unității dintre biserică, regalitate și oameni. În cadrul prelegerii de la Cluj de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Fonquernie a vorbit despre construirea catedralei și despre cele trei momente în care edificiul a fost restaurat. Un șantier de renovare era instalat din 2017 la Notre Dame iar anul acesta, în 15 aprilie, un incendiu puternic a distrus edificiul care atrage anul 15 milioane de turiști la Paris, însă nu a fost afectată structura de rezistență.

Arhitectul Pierre Bortnowski, cel care a ghidat grupul de franezi pasionați de patrimoniu și de călătorii prin România în numele asociației Pro Patrimoiu (la cererea arhitectului Șerban Sturdza) a spus că alegerea Clujului pentru a ține prelegerea nu a fost întâmplătoare. ”Are un aeroport mare și se lega foarte bine de zborul pe care îl aveau spre casă de aici. E și al doilea oraș al țării. Am întrebat încă din prima zi, după ce am aflat că Bernard Fonquernie face parte din delegația pe care trebuie să o ghidez dacă este posibilă o discuție despre catedrală. A fost de acord pentru ultima zi a vizitei. Ei sunt un grup de francezi pasonați de călătorii, care au mers peste tot prin lume. Era păcat să vină în România un specialist ca Fonquernie la care nu ai acces în mod normal fără să împărtășească ceva și cu cei de aici”, a spus Bortnowski.

Un alt francez din delegația de călătorie, pasionat de artă, și-a ironizat chiar colegii arhitecți care sunt pasionați doar de ”fisuri” și a ținut să laude Muzeul de Artă din Cluj care l-a impresionat. Ce i-a displăcut a fost faptul că ghidul scris despre România nu afișa lucrări ale unor pictori români, necunoscuți în Franța, dar care s-au inspirat din curente franceze. A fost impresionat și de Muzeul Brukenthal din Sibiu, despre care spune că a împrumutat din personalitatea celui căruia îi poartă numele, Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei și francmason.

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

2 comentarii

  1. Fundația ProPatrimonio nu este a arhitectului Șerban Sturza cum greșit ați scris între paranteze. Vă rog să vă informați corect și să rectificați.

  2. […] Post scriptum sau fapt divers, poftim: Arhitectul francez [fostul arhitect sef de la Notre Dame] a spus că a fost notificat de Ministerul din Franța să nu comunice public pe tema incendiului din 15 aprilie care a distrus catedrala Notre Dame …. Tiens, tiens … Pentru ca, nu-i asa, e o simpla coincidenta faptul ca incendiul s-a petrecut in Saptamana Patimilor,  in preajma Pastelui crestin – perioada foarte activa in mod traditional pentru jihadul anticrestin – si n-am vrea sa ofensam sensibilitatile islamului care, se stie, e tot numai pace si armonie interconfesionala. https://actualdecluj.ro/fostul-arhitect-sef-de-la-notre-dame-turist-in-romania-ce-sfaturi-are-pentru… […]

Scrie un comentariu