Fost ministru al Sănătății condamnat definitiv la închisoare cu executare la Cluj, pentru corupție
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 09, 2025 0 160
Fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare, vineri la Cluj, după ce Curtea de Apel i-a respins recursul la sentința dată de instanța de fond, Tribunalul Cluj. Pintea a fost condamnată în calitate de director medical al unui spital de stat din Maramureș.
După pronunțarea sentinței Pintea a fost încarcerată la penitenciarul Gherla. ”Astăzi, 6 iunie, polițiștii din Tăuții Măgherăuș au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis de Tribunalul Cluj. Aceștia au identificat o femeie de 59 de ani, condamnată la executarea unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. Femeia a fost identificată, urmând a fi introdusă în Penitenciarul Gherla”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Maramureș, Florina Meteș.
Conform motivării deciziei de condamnare, fapta Sorinei Pintea e cu atât mai gravă cu cât aceasta a fost comisă la scurt timp după ce a ocupat funcția de ministru al Sănătății. ”Practica perceperii unui comision necuvenit din valoarea contractelor de achiziţie publică încheiate de către spitalele din România cu diferite societăţi comerciale apare ca fiind generalizată”, au arătat judecătorii Curții de Apel Cluj în motivarea prin care au decis, vineri, condamnarea Sorinei Pintea.
Motivarea deciziei are aproape două sute de pagini.
Fost ministru al Sănătății în Guvernul Dăncilă, Sorina Pintea a fost trimisă în judecată de DNA în urma unui flagrant realizat, în februarie 2020, la biroul său de la spitalul din Baia Mare. Pintea primise atunci o sacoșă cu 120.000 de lei de la un afacerist cu care avea o relație – extrem de apropiată, după cum arată judecătorii în motivare.
Afaceriștii care derulau contracte cu spitalul cotizau la Pintea iar cel de mai sus era intermediarul. Potrivit DNA, în decembrie 2019, fostul ministru al Sănătății mai primise de la același intermediar 10.000 de euro din partea unui alt om de afaceri.
Din motivarea deciziei instanței, consultată de actualdecluj.ro:
Un prim element ce subliniază gravitatea ridicată a faptei săvârşite este reprezentat de faptul că inculpata ocupa la momentul săvârşirii infracţiunii cea mai importantă funcţie în cadrul unităţii medicale, şi anume aceea de manager, în cadrul Spitalului Județean de Urgență din Baia Mare, care reprezintă unitatea sanitară cea mai importantă a judeţului Maramureş (judeţ cu morbiditate mare, rezultantă a faptului că pacienţii şi-au exercitat activitatea în zona minieră, iar gradul de poluare (…)), asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 511.000 de locuitori ai judeţului, iar pentru unele specialităţi (cardiologie intervenţională, implant stimulatoare cardiace şi defibrilatoare automate interne, neurochirurgie, chirurgie vasculară periferică), deservea şi bolnavii din judeţele limitrofe (…)
În această calitate, pe care o ocupa încă din anul 2013, inculpata avea atribuţii privind organizarea, conducerea şi administrarea spitalului, precum şi gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi năneşti ale acestuia, pe baza obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă a activităţii, în scopul asigurării serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare şi / sau paleative.
Toate acestea în contextul în care, potrivit datelor statistice, corupţia din sistemul de sănătate din România este o realitate incontestabilă, ce se manifestă în majoritatea aspectelor structurale şi informale, având implicaţii directe asupra actului medical oferit populaţiei, iar potrivit rapoartelor MCV întocmite la nivelul Comisiei Europene, corupţia din sistemul de sănătate pare să fie foarte răspândită şi are două nivele de referinţă, respectiv nivelul înalt, în domeniul achiziţiilor publice, şi mica corupţie, în domeniul plăţilor informale pentru serviciile medicale, ambele domenii fiind „abordate” începând cu anul 2014.
Jurisprudenţa instanţelor în materie penală demonstrează existenţa unei practici generalizate, precum cea dovedită în prezenta cauză, în domeniul achiziţiilor publice în sistemul de sănătate, de condiţionare în ceea ce privește atribuirea, buna derulare și plata la timp a contractelor pe care spitalele le încheie cu diferite societăți comerciale, de plata unui „comision” către managerul unității medicale, sub forma unui procent din valoarea facturilor achitate (uneori chiar şi de 20%), practici cunoscute de către societăţile implicate reprezentând condiţii asumate a obținerii / derulării optime a contractelor, iar uneori banii primiţi sub formă de mită provin tot din bugetul spitalului, valoarea contractului fiind suplimentată astfel încât să permită acordarea comisionului (…). Despre această practică ilegală a amintit şi judecătorul de drepturi şi libertăţi prin încheierea de luare a măsurii arestării preventive.
Or, în acest context, inculpata Sorina Pintea a renunţat la integritatea profesională de care ar fi trebuit să dea dovadă în calitate de manager al spitalului pe care l-a condus în ultimii ani, prin perpetuarea unei asemenea practici generalizate şi ilegale, respectiv prin implicarea pe parcursul executării contractului încheiat între ### SRL şi spital în contra ideii de gestionare corectă şi necondiţionată a cheltuielilor unităţii, în sensul pretinderii unor sume de bani necuvenite, în interes propriu, respectiv a unui procent din valoarea contractului, în legătură cu atribuţiile sale de serviciu privind achitarea facturii emise de ### SRL şi efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor. O asemenea faptă nu este lipsită de consecinţe la nivelul actului medical, ci produce efecte şi asupra serviciilor medicale de care beneficiază pacienţii. Aceasta deoarece efectuarea corectă şi la un nivel superior din punct de vedere calitativ a actului medical (invocat în mod repetat în cuprinsul notelor de fundamentare) depinde de folosirea resurselor şi „infrastructurii” unităţii şi echipamentelor specifice în urma exercitării atribuţiilor de management în domeniul economico-financiar şi administrativ.
Fapta săvârşită de inculpată este cu atât mai gravă cu cât cu puţin timp înainte de revenirea în funcţia de manager a ocupat funcţia de ministru al sănătăţii, iar revocarea din această funcţie a fost independentă de conduita inculpatei. Instanţa nu contestă implicarea şi profesionalismul manifestate de inculpată în perioada în care a ocupat funcţia de ministru, fiind depus în acest sens raportul de activitate întocmit la nivelul Ministerului Sănătăţii, ce relevă încheierea unor contracte în cadrul unor proiecte, adoptarea unor acte normative în domeniu etc. Inculpata se afla într-adevăr într-o poziţie ce presupunea şi îi permitea efectuarea unor acte în beneficiul populaţiei în domeniul sănătăţii. De altfel, se cunoaşte faptul că misiunea Ministerului Sănătății este de a contribui prin elaborarea de politici publice, prin reglementarea domeniului și prin acțiuni adecvate la dezvoltarea unui sector sanitar modern și accesibil care să acopere în mod eficient și echitabil nevoile de sănătate ale cetățenilor și care să conducă la îmbunătățirea stării de sănătate a populației.
Activitatea desfăşurată şi funcţia ocupată anterior de inculpată se reflectă în procesul de individualizare judiciară a pedepsei atât prin furnizarea unor elemente în favoarea inculpatei, cât şi în defavoare. În favoarea acesteia urmează a fi avute în vedere din perspectiva periculozităţii, cu referire la implicarea inculpatei în domeniul sănătăţii şi asigurării bunului mers al unităţilor medicale din România şi al serviciilor medicale.
În defavoarea acesteia se constată că, văzând calităţile care au recomandat-o anterior pentru o asemenea poziţie de ministru, aşteptările comunităţii erau în continuare de îndeplinire cu profesionalism a atribuţiilor de serviciu în calitate de manager, aşteptări pe care inculpata le-a infirmat prin folosirea funcţiei în vederea obţinerii în interes personal a sumelor de 10.000 de euro şi 120.000 de lei de la societatea implicată în derularea proiectului de amenajare a blocului operator – sala chirurgie cardiovasculară şi toracică.
Or, inculpata a acţionat în contra ideilor de integritate care ar fi trebuit să îi ghideze anterior activitatea în calitate de ministru, iar apoi activitatea în calitate de manager (…) În acest context, inculpata a înţeles să „deturneze” funcţia şi atribuţiile manageriale prin pretinderea unui procent de 7% din valoarea contractului, prin săvâşirea a două acte materiale care compun forma continuată a infracţiunii (aspect ce impune valorificarea numărului de acte materiale în procesul de individualizare judiciară a pedepsei), modalitate prin care nu numai că a indus ideea părţii contractante că implicarea şi finalizarea unui asemenea proiect şi încasarea valorii facturilor trebuie să fie urmate / precedate de „recompensarea” managerului, afectând şi „imaginea” relaţiei contractuale pe care o are spitalul cu furnizorii sau prestatorii de servicii / bunuri / lucrări de construire, ci a şi stabilit limitele sau punctul de pornire de desfăşurare în continuare a raporturilor contractuale.
În acest sens, activitatea infracţională nu ar fi ajuns la un punct final în măsura în care nu ar fi intervenit organele de urmărire penală, având în vedere că inculpata a şi trasat coordonatele de desfăşurare a relaţiilor contractuale viitoare, în aşa manieră încât, pe de o parte, să fie preferaţi doar furnizorii care se arată de la bun început de acord cu plata „comisionului”, care pe viitor nu va mai fi acceptat la nivelul de 7%, ci 10%, iar pe de altă parte, să se asigure de la bun început posibilitatea plăţii procentului de 10% din bugetul alocat unităţii medicale, prin stabilirea caietului de sarcini şi a documentaţiei iniţiale, astfel încât să nu existe la final discuţii privind plata comisionului ori lipsa unor sume de bani, toate acestea în detrimentul calităţii serviciilor de furnizare / execuţie, care sunt, în realitate, auxiliare actului medical şi, deci, cu consecinţe asupra calităţii serviciilor medicale de care trebuie să beneficieze pacienţii.
Sumele pretinse de inculpată nu au o valoare redusă, fiind de 10.000 de euro şi 120.000 de lei (aprox. 35.000 euro), iar cuantumul acestora a depins în mod direct de valoarea contractului încheiat între ### SRL şi SPITAL, având în vedere că s-a pretins în final un procent de 7% din valoarea contractului, în urma concesiei făcute de inculpată care, nu a acceptat procentul de 3%, dar a coborât procentul de 10% la care s-ar fi aşteptat, procentul fiind unul mediu faţă de cel practicat şi scos în evidenţă de practica judiciară menţionată anterior. Or, sumele pretinse de inculpată au avut ca scop asigurarea unui buget fie pentru efectuarea tratamentului medical de care avea nevoie, date fiind afecţiunile medicale de care suferea şi de care suferă şi în prezent, fie pentru desfăşurarea campaniei electorale, văzând intenţia inculpatei de a candida la alegerile locale din anul 2020, fie pentru ambele. În niciuna dintre aceste variante gravitatea faptei săvârşite nu poate fi considerată diminuată, ci dimpotrivă.
Citește și:
