Închide

Expoziție despre traseul intelectual al scriitorului Augustin Buzura, cel care a condus pentru o vreme revista Tribuna din Cluj, unde a și debutat ca scriitor

Cultură by Actual de Cluj - aug. 16, 2022 0 95

Expoziție despre traseul intelectual al scriitorului Augustin Buzura, cel care a condus pentru o vreme revista Tribuna din Cluj, unde a și debutat ca scriitor.
Expoziția „Buzura despre Buzura”, organizată de Fundația Culturală „Augustin Buzura”, e găzduită de Muzeul Național al Literaturii Române la sediul din Strada Nicolae Crețulescu din Capitală, și reconstruiește, cu documentele inedite, păstrate în arhiva familiei, traseul intelectual al scriitorului și medicului psihiatru Augustin Buzura. Expoziția include foile de observație – în care studentul la medicină adăuga detalii de scriitor; manuscrisul lucrării de diplomă – ”Shakespeare în psihiatrie”; scrisorile unor cititori care țin să-și exprime solidaritatea cu autorul ale cărui cărți erau retrase de comuniști din librării; aprecierile private adresate de critici de profesie – expoziția descrie, cu o abundență de documente, responsabilitatea pe care scriitorul Buzura și-a asumat-o.
Fragmentele din jurnalul încă nepublicat al scriitorului, alături de documentele din Dosarul de urmărire al Securității (1974-1988), dezvăluie o permanentă chestionare a rolului unui scriitor într-o lume în care libertatea de expresie este îngrădită. ”De o importanță majoră pentru istoria literaturii române din perioada comunistă sunt și notițele luate la una din ședințele Consiliul Uniunii Scriitorilor din România de la sfârșitul anilor 1970 la care participaseră, printre alții, Marin Preda, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Geo Bogza, D. R. Popescu, Eugen Barbu”, arată curatorii expoziției.
Expoziția „Buzura despre Buzura” aduce la suprafață partea puțin cunoscută a unei personalități care a trăit acut dezbaterile morale și ideologice de dinainte și de după Revoluția din 1989, mai precizează aceștia. Expoziția valorifică nu doar imaginea publică a autorului sau neliniștile sale intime, ci și pasiunile și hobby-urile sale, mediul în care a lucrat, instrumentele, mașinile de scris, obiectele pe care le-a avut aproape. Pasiunea sa pentru cravate este cuprinsă în spațiul expoziției printr-o instalație realizată de artistele Zorana și Meda Samson prin utilizarea colecției de câteva sute de cravate pe care o avea Augustin Buzura. De asemenea, expoziția include un bogat material video, realizat în mare parte de cineastul Mihai Adrian Buzura, fiul scriitorului, parte dintre imagini fiind rare sau inedite.
Scriitor și medic psihiatru, Augustin Buzura (1938–2017) este unul dintre prozatorii remarcabili ai literaturii române din perioada comunistă și postcomunistă. Autor a opt romane, trei volume de proză scurtă și sute de articole publicate în reviste literare și de cultură, Buzura și-a început cariera la revista Tribuna din Cluj, pe care a și condus-o ulterior. Unul dintre cei mai citiți și iubiți scriitori din România, Buzura a fost de patru ori laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor – pentru romanele ”Absenții” (1970), apărut la editura Dacia din Cluj-Napoca, ”Fețele tăcerii” (1974), ”Vocile nopții” (1980) și ”Refugii” (1984) – și câștigător al premiului ”Ion Creangă” al Academiei Române, în 1977, după publicarea romanului ”Orgolii”, editat de asemenea la Cluj.
În 1992 a devenit membru al Academiei Române. Imediat după revoluție a inițiat proiectul Fundației Culturale Române, după modelul Asociației Literare Europene ”Gulliver”, al cărei membru era. A condus Fundația Culturală Română între 1990 și 2003, iar în 2003 a participat la transformarea acesteia în Institutul Cultural Român, al cărui prim director a fost. Promotor al culturii române și al diplomației culturale românești, Buzura a stabilit relații de colaborare cu mari instituții culturale ale lumii și cu personalități ale vieții artistice și culturale din Europa și de peste ocean.

Buzura absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj în 1964. A debutat în literatură cu nuvela ”Pământ”, publicată în revista Tribuna din 25 februarie 1960, apoi a publicat un volum de nuvele, intitulat ”Capul Bunei Speranțe”, în 1963. A fost redactor la revista Tribuna din Cluj și apoi secretar general de redacție la aceeași revistă.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare