Exemple de la oamenii care schimbă oraşele. Ce fac alţi europeni, ce (nu) facem noi

Înverzirea curţilor interioare pentru a crea locuri de întâlnire – în Budapesta; acţiuni artistice de „guerillă” pentru a atrage atenţia asupra problemelor sociale şi urbane – în Skopje, Macedonia; o şcoală de vară în care tema e reconfigurarea unui cartier de muncitori din oraş – în Porto, Portugalia; un radio al cetăţenilor în Messolonghi, Grecia; un centru cultural pentru tineri şi copii în oraşul satelit – în Novi Sad, Serbia. Un cinema Dacia renăscut ca loc de întâlnire pentru locuitorii celui mai mare cartier al oraşului – în Cluj, prin implicarea în conturarea acestor acţiuni chiar a cetăţenilor. Toate acestea sunt proiecte câştigătoare în cadrul unei competiţii internaţionale lansată de Fundaţia Robert Bosch. Echipele care pun în aplicare aceste proiecte au venit şi la Cluj, unul din oraşele din lista de câştigători. Cu cinematograful-temă de proiect încă neinaugurat de municipalitate, participanţii, echipa de la Cluj şi invitaţii străini s-au adunat vineri seară la Fabrica de Pensule pe tema implicării cetăţenilor în problemele comunităţii. 

În urma competiţiei internaţionale, Lala Panait (de la Colectiv A), Silviu Medeșan (arhitect) și Cristian Manolachi (angajat la primărie) au câștigat un grant de peste 13.000 de euro, oferit de Fundația Bosch, cu un proiect, replică a inițiativei „La terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur”. Acesta va fi aplicat în cazul cinematografului Dacia din Mănăştur, care tocmai a fost renovat, dar care nu a fost repus încă în circuit. Aici ar urma să se desfăşoare evenimente la care să participe şi pe care să le genereze chiar locuitorii cartierului.

Concret, echipa de la Cluj a obținut 5000 euro pentru dezvoltarea evenimentelor din cadrul proiectului, 5000 de euro pentru invitarea unor experți pentru consiliere în cadrul procesului de lucru și câte 1300 euro pentru cei 3 membri ca să meargă în țările partenere pentru shadowing internship ( să asiste actorii urbani din țările partenere în cadrul activităților lor, în același timp învățând unii de la alții din experiențe comune).

La competiția „Actors of urban change” lansată de Fundația Robert Bosh pentru 2015 au fost înscrise 130 de proiecte din orașe europene din care 10 au fost selectate. Programul lansat de fundația germană vizează susținerea dezvoltării urbane prin activități culturale și colaborare multisectorială în Europa. Susținerea oferită se cifrează la peste 13.000 euro, timp de 18 luni, perioadă în care echipele finaliste învață, prin vizite în orașe europene și networking între ele dar și cu experții Fundației Robert Bosch, cum să-și implementeze proiectul.

În aceste zile, echipa de la Cluj i-a primit pe oaspeţii străini, care au vizitat oraşul. Şi au dezbătut, într-o discuţie moderată la asfinţit de zi şi început de weekend de Martin Schwegmann, urbanist şi program officer pentru Actors of Urban Change.

Discuția n-a avut loc, cum se aștepta echipa de la Cluj, în cinemaul aflat de la finalul anului trecut în proces etern de redeschidere. Ci la Fabrica de Pensule. În ziua cu discuția s-a efectuat totuși o vizită la Cinema Dacia și s-au mai organizat întâlniriPcu oameni din oraș implicați în acțiuni civice, cum ar fi crearea parcului Est ori salvarea malului Someșului.

Participarea. Exemple de la nemţi

Cetăţenii. Locuitorii. Ei sunt importanţi în luarea deciziilor care vizează o comunitate, a subliniat Nils Scheffler, urbanist din Berlin. „Eu pot să îmi imaginez ce proiect trebuie să implementez într-un loc, pot să intuiesc de ce ar fi nevoie. Dar oamenii de acolo sunt cei care chiar ştiu”, a subliniat Scheffler. Dar soluţia cu implicarea cetăţenilor în decizii nu e una infailibilă. „E un instrument bun, dar trebuie folosit corect”, a menţionat acesta. „Cum respiri, cum mănânci, aşa trebuie să te şi implici în viaţa oraşului. Mie mi se pare un reflex natural”, consideră Lala Panait, cu câteva proiecte la activ, pe această temă.

Simon Guntner, specialist în ştiinţe politice la universitate în Hamburg a adus exemple concrete de acasă, în ceea ce priveşte puterea cetăţenilor. Sau a unor cetăţeni. Iar exemplul vine din istoria foarte recentă a Germaniei-gazdă de refugiaţi: în iulie şi august anul trecut în Hamburg ajungeau chiar şi 1.000 de refugiaţi pe zi. Primarul a găsit o soluţie sau cel puţin a crezut că a găsit una: să se construiască locuinţe ieftine pentru oamenii nou veniţi, iar când aceştia ar urma să părăsească Germania (în câţiva ani) locuinţele ar putea deveni locuinţe sociale. Marea greşeală, subliniază Guntner, a fost că primarul nu şi-a informat cetăţenii. „Cei care s-au trezit că lângă ei urmau să apară 2.000 de refugiaţi au reacţionat. Ar fi vrut să fie anunţaţi. Au fost proteste în stradă, şi unele de dreapta, împotriva refugiaţilor, dar şi proteste împotriva acestui fel de a face politică. Au protestat oameni bogaţi, avocaţi. Imaginaţi-vi-i pe aceşti oameni, în costume, protestând. Nu e tocmai imaginea clasică de protestatar. Spuneau că sunt pro-integrare, dar împotriva elitei politice. Procedura a fost blocată, peste tot unde urmau să se construiască aceste locuinţe sunt procese. Oamenii politici au uitat cum să îi convingă pe cetăţeni, că trebuie să îi ia alături când se ia o astfel de decizie”, a punctat Guntner.

Sursa foto: Actors of Urban Change

Comunicarea şi nevoia de infrastructură

„Avem nevoie de spaţii publice în care oamenii să se adune, făcute cu respect, cu consideraţie pentru ei. În România, multe dintre spaţiile publice sunt vechi, nu sunt făcute să încurajeze comunicarea”, a menţionat Lala Panait, una dintre iniţiatoarele proiectului La Terenuri, care îşi propune tocmai să creeze un loc al unui cartier. „Nu ştiu dacă în România există o identitate de cartier”, a menţionat şi Mădălina Mocan, de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj. „Dacă ne folosim doar de canale oficiale, vom eşua. Apoi, participarea are nevoie de infrastructură. Dar trebuie să vedem: ce infrastructură se potriveşte cu această generaţie?”, a intervenit şi Scheffler, care a militat pentru locuri de întâlnire în defavoarea noii mari comunicări de Facebook.

La Cluj s-a iniţiat de ceva vreme La Terenuri, dar şi acesta e un proiect ce are nevoie încă de susţinere. „Am încercat să înţelegem specificul locului unde acţionăm. Există asociaţiile de proprietari care au un cuvânt de spus în ceea ce se întâmplă acolo, dar sunt şi adolescenţi foarte implicaţi în iniţiativele noastre. Sunt grupuri care aşteaptă să se întâmple nişte lucruri, oameni care se simt neglijaţi, care nu prea ajung în centru, care nu sunt legaţi de viaţa centrului. Simt că doar am început cu ceea ce facem în Mănăştur”, a menţionat Lala Panait. „Dacă oamenii se implică în mediul înconjurător şi văd efecte, văd îmbunătăţiri, se vor implica şi în viitor. Dacă nu ai un spaţiu public unde să îşi exprime părerile se ajunge la altceva. Unii cad în extremism, alţii sunt atraţi de unii care pretind că îi ascultă”, spune Scheffler.

Norbert Petrovici, implicat și în stategia de dezvoltare a orașului sau în procesul de bugetare participativă început de primăriei acum câțiva ani în Mănăștur, spune că, față de anii 90, acum procentul de oameni educați, cu studii superioare este mult mai mare. Au informație, pot fi implicați. Pe de altă parte, tot el a menţionat şi o curiozitate a timpurilor actuale: un om de afaceri a ajuns să fie candidatul la primăria al unui partid care se declară de stânga (cu referire la candidatul „independent” Octavian Buzoianu, susţinut în alegerile locale şi de PSD).

Floarea de la ora de muzică, singura replică a municipalității pentru străinii oapeți în Cluj

Experții Bosch au fost curioși să afle și un punct de vedere de la municipalitate, având în vedere că știau că sunt și reprezentanți ai primăriei în sală. Cum consilierul primarului Adrian Chircă sau Diana Apan n-au avut mandat special, a vorbit Cristian Manolachi, cel care conduce serviciul care administrează obiectivele culturale din cadrul primăriei (Casinoul, cinema Mărăști și încă nedeschisul cinema Dacia).

Manolachi a încercat să facă o glumă și i-a ieșit în final concluzia că… dezbaterea a fost plictisitoare și „i-a cam adormit pe participanți”. El a istorisit că la ora de muzică din școală parcugea un ritual care i-a rămas în minte: înainte de oră se ridicau în picioare, ridicau mâinile, se apropiau cu nasul de ele și spuneau: Această floare miroase foarte bine. „N-am înțeles de ce făceam asta nici până acum. Probabil să nu fim adormiți”, a completat el. „Vreo legătură cu ceva?”, s-au arătat nedumeriți experții după ce au râs, politicoși. Manolachi a completat doar că „Floarea miroase bine”, iar dezbaterea a fost astfel încheiată.

Prezent la dezbatere, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021, cea care a pregătit dosarul de candidatură al orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, Florin Moroșanu, unul dintre cei cu experiență în sectorul angrenării actorilor clujeni din Cluj, inclusiv a celor publici, n-a intervenit în cadrul discuției. „Am fi dorit mai multe pilde de la ei. Nu să vorbească despre dogmă”, a spus Moroșanu după dezbatre.

Vineri cu Fed Cup, zi proastă ca primăria să-ți vină alături

Cel mai greu e să implici primăria, spun cei doi actori ai schimbării din echipa de la Cluj. „Pe nimeni nu interesează ce vrem să facem sau că am reușit să punem Clujul pe harta proiectelor susținute de Bosch pentru a schimba fața orașelor. Ni s-a spus că putem să primim și sala de sticlă de la primărie pentru dezbatere, dar am fost anunțați că, de fapt, nu va ajunge nimeni dintre oficiali, mai ales că este ziua cu pregătirile Fed Cup. Pe cine să intereseze ce facem noi? Sau că am adus la Cluj niște oameni care știu despre ce vorbesc și sunt la ani lumină de noi…”, au spus cei din echipă, după dezbatere. Aceștia au mai adăugat că au fost în vizită la Cinema Dacia în ziua dezbaterii și că au fost primiți de doi băieți din echipa serviciului care administrează obiectivele culturale. „Unul spunea că el va fi managerul cinemaului, dar ne-a zis-o așa, încet. Au evitat să interacționeze cu invitații străini. În schimb au transmis că stau bine cu programările de evenimente, că sunt deja rezervări pe multe luni”, au adăugat clujenii.

„Noi am inițiat procesul de bugetare participativă și s-a lucrat în Mănăștur. Apoi cu proiecte pentru implicarea tinerilor, anul trecut. Este foarte greu să-i implici pe oameni. Ei văd problemele lor, punctual și vor rezolvarea strict a acestora. Dar nu renunțăm să încercăm și să responsabilizăm comunitatea ca să facem cu toții bine pentru oraș”, au spus și cei din echipa primăriei.

 Text: Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA

Nici un comentariu

Actual de Cluj