Închide

Este sau nu potabilă apa de la izvorul Sfântu Ion? Ce spune Direcția de Sănătate Publică. PLUS Cum un clujean a mobilizat voluntari ca să ai potecă pietruită și pod cu flori. Și o scurtă istorie: ”izvorul respectiv este foarte vechi”

ActualitateTop News by Mihai Prodan - aug. 29, 2019 0 11742

O mulțime de clujeni vin la celebrul izvor Sfântul Ion din capătul cartierului Mănăștur: aici găsiți în permanență clujeni veniți de cele mai multe ori cu mașina, cu portbagajul plin de flacoane goale, pe care le alimentează de la izvor – dar Direcția de Sănătate Publică avertizează că apa nu poate fi declarată potabilă, iar consumul se face pe propria răspundere.

Am întrebat Direcția de Sănătate Publică din Cluj când e ultima dată când a analizat această apă și dacă este sau nu potabilă – căci în urmă cu mai mulți ani instituția avertiza că e periculos consumul apei din acest izvor. Directorul Mihai Moisescu spune că instituția a verificat ultima dată compoziția acestei ape în urmă cu aproape un an, mai exact în 12 noiembrie, dar rezultatele nu sunt concludente. ”Urmărind istoricul rezultatelor obținute, apreciem că există variații ale încărcăturii microbiologice, cu precizarea că determinările efectuate reflectă o situație momentană, care se poate schimba rapid sub influența factorilor meteo, a poluării naturale sau antropice și lipsa protecției sursei”.

Căci într-adevăr, la fața locului izvorul, amenajat în urmă cu mai multă vreme – și cu calea de acces amenajată în urmă cu două luni de un grup de voluntari, cu eforturi și costuri considerabile – se prezintă total descoperit, fără o protecție a sursei de apă. Motivul – izvorul este situat într-o arie naturală protejată, unde sunt interzise orice fel de lucrări, ”ceea ce face imposibilă tratarea apei din această sursă”, după cum arată Moisescu. ”În consecință, izvorul Sfântu Ion nu poate fi declarat sursă de apă potabilă, iar consumul de apă din acest izvor se face pe proprie răspundere”.

Am făcut o vizită la acest izvor și am găsit un clujean ce venise cu mașina și cu nu mai puțin de opt flacoane de cinci litri în portobagaj, ca să aducă apă proaspătă familiei și vecinilor. Spune că vine la acest izvor de ani întregi, fără să fi avut până acum vreo problemă.

Izvorul a fost amenajat în urmă cu două luni de un grup de voluntari la inițiativa unui fotograf de 36 de ani, Ovidiu Pîrvu. Acesta a publicat un anunț pe drumul de acces spre izvor, unde a arătat că viiturile puternice din ultimele luni au mutat podul în avalul izvorului și voia să-l refacă, ba chiar să îmbunătățească zona. Data întâlnirii, pentru orice voluntar interesat – 6 iulie la ora 8 dimineața. ”Orice ajutor cât de mic în acest sens, cu materiale, mână de lucru sau finanțe este binevenit”, mai preciza acesta – căci era nevoie și de materiale, în sumă de sute de lei: opt tone de piatră – 320 de lei, închirierea unui buldoexcavator – 450 de lei, închirierea unui compactor – 150 de lei și altele. ”Chiar am văzut un bătrân care trebuia să treacă prin apă, nu era nici pod și a alunecat pe o piatră, am zis ”omul ăsta își rupe picioarele pentru a bea apă”. Am zis că organizez eu o acțiune. Mulți au încercat să mă descurajeze că nu va veni nimeni, nu va ajuta nimeni și o să bag bani de la mine. Dar s-au adunat vreo 15 voluntari care au venit la data de, ora de, am rămas surprinși. La urmă am oferit o masă și am fost așa de bucuroși că le-a spus că le-a plăcut socialiarea asta”.

 

Acum cei care vor să ia apă de la izvor au nu doar o potecă pietruită și tasată, dar voluntarii au amenajat chiar și ghivece cu flori pe podul de acces spre izvor.

De când a descoperit izvorul, și Pîrvu este deja un consumator regulat, ”e cea mai bună apă pe care am consumat-o”, spune el. ”Merg să iau apă cam o dată la trei zile, cu mașina, și de fiecare dată văd oameni care stau la rând, oameni pensionari, în vârstă, spunea unul că medicul i-a recomandat să bea apa asta pentru problemele la prostată, o bea de 16 ani și nu mai are probleme. Foarte mulți vin acolo cu zeci de bidoane și duc și la vecini. Eu duc apă pentru mine și părinți, e foarte bună, eu nu consum de multă vreme dar am întâlnit oameni care iau apă de zeci de ani și o depozitează”.

Cei care vor să ia apă de la izvor constată că acesta e amenajat inclusiv la vărsarea acestuia, cu blocuri de piatră cimentate. De când? Istoricul Lukacs Jozsef spune pentru actualdecluj.ro că e mai vechi decât ați crede: ”izvorul respectiv este foarte vechi. Deasupra izvorului este o zonă carstică pe care se adună apa. Dacă mergeți sus pe deal o să găsiți formațiuni ca de pâlnii, niște adâncituri în pământ, acolo se adună apa, se infiltrează și iese în izvor, dar nu doar acolo, că sunt și alte izvoare. Izvorul Sfântu Ion a devenit cel mai vestit deoarece încă din secolul XIX a fost amenajat. Dar dacă analizăm lucrurile acolo zona aceea a fost proprietatea mănășturenilor, mai concret al domeniului Cluj-Mănăștur, și putem presupune că zona aceea a fost defrișată încă din Evul Mediu, iar dacă oamenii foloseau pentru agricultură acel teren, de la intersecția văilor Pleșca cu Valea Gârbăului, atunci e clar că oamenii au folosit și acest izvor încă de atunci”.

Izvorul a fost amenajat la sfârșitul secolului XIX  de Societatea Carpatica Ardeleană iar Lukacs spune că va reveni cu informații concrete pe acest subiect, cu care vom face un update acestui articol până mâine. ”Denumirea de izvorul Sfântu Ion s-ar putea să fie o reminiscență din secolele XVIII -XIX, când acel teritoriu s-a aflat pe terenul statusului romano-catolic, sau poate fi o reminiscență medievală. Dar asta e o ipoteză, nu cred că există vreo informație, vreun act care să o susțină”, mai arată acesta.

UPDATE Jozsef Lukacs: ”Izvorul (Fântâna) Sfântul Ion a fost amenajat o dată în jurul anului 1890 (în 1909 s-a spus că în urmă cu două zeci de ani), de către doi iubitori ai naturii. Izvorul a fost construit din piatră, pe construcție a fost amplasat o mică statuie ce înfățișa pe Sf. Ion, în jurul izvorului au construit bănci și o masă. Pe piatra izvorului a fost fixată o placă de marmură cu versuri scrise de actorul Gyula E. Kovács, și care, în traducere, sună așa: „Fântâna Sfântul Ion./ Aici, acest sfânt izvor va oferi / recreere sufletului obosit / Liniștea, umbra, frunzișul și apa rece și limpede / Te vor face să te refaci / Aici se împacă omul sălbatic cu sine și cu Dumnezeu”. Această amenajare a fost distrusă în primăvara anului 1909, inclusiv placa cu versurile și statuia Sf. Ion, drept pentru care Societate Carpatină Ardeleană a decis să o refacă. Între 4 și 6 august 1909, izvorul a fost reconstruit de către oamenii arhitectului și întreprinzătorului constructor clujean János Spáda, pietrarul Tamás Gersteinbrein și lăcătușul Imre Kapcza. Acesta din urmă a făcut gardul din fier din jurul izvorului. În 6 august 1909, izvorul a fost terminat și sfințit de către parohul catolic József Szekeres. La eveniment a fost prezent un număr de aproximativ 120 de turiști din Cluj, printre care și președintele SCA/EKE, Géza M. Kovács. Pe noua construcție a fost amplasată o nouă placă de marmură cu versurile mai sus citate/traduse.

În 1942, membrii Asociației Turistice Floarea de Colț (o fracțiune desprinsă din Societatea Carpatină Ardeleană) au reamenajat izvorul. Bănuiesc că ei doar au reclădit blocurile de piatră. Pe fotografiile din 1909 și pe cele din anii 1940 izvorul arată altfel, dar blocurile de piatră seamănă. Dar asta e doar o presupunere, nu știu ce s-a făcut exact în 1942. Placa de marmură a fost repusă și pe izvorul din 1942. În 22 aprilie 1945, când excursioniștii din Cluj au îndrăznit prima dată să iasă în Făget, au relatat că placa de marmură a fost atinsă de un glonț. În consecință, acum putem vedea amenajarea din 1942. Când a fost distrusă de tot placa de marmură nu știu. Eu nu țin minte să fi văzut, iar amintirile mele încep cam de la sfârșitul anilor 1970. Pe atunci mergeam des în drumeții pe acolo cu părinții…”.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.