Efectul generaţiei „Millennials” în lumea IT, descris de şeful unei companii cu 1500 de angajaţi: ” Ei reflectă felul de a fi al pieţei”
EconomieTop News by Kristina Reştea - oct. 25, 2017 0 1648
Sunt dependenţi de tehnologie, dar au nevoie constant de provocări, sunt atenţi la timpul lor liber, schimbă lejer locurile de muncă şi fac petreceri de demisie şi tot ei pot fi „agenţi de schimbare” în companie. Poate fi un „portret”-robot al noii generaţii (Y) de care depinde şi IT-ul, după cum spune CEO-ul unei companii în care aproape jumătate dintre angajaţi au sub 30 de ani.
„Millennials-ii pot fi descrişi ca tineri care caută atenţie, sunt individualişti, dependenţi de tehnologie, cred că totul li se cuvine, doresc succes imediat”, enumeră într-o prezentare Daniel Metz, CEO NTT Data România, companie cu sediu la Cluj, parte a unui grup internaţional. CEO-ul a vorbit despre generaţia de care depind afacerile viitorului într-o conferinţă ţinută azi la Cluj – „Putere prin Oameni”, organizată de CDM. EBS lucra cu o echipă de aproximativ 600 de oameni în 2013, când firma locală a fost preluată de gigantul nipon NTT, iar acum compania transformată între timp în NTT Data România tocmai a atins pragul de 1500 de angajaţi, a anunţat CEO-ul. Şi încă o cifră relevantă pentru discuţia despre generaţia „Y”: 45% dintre angajaţi au sub 30 de ani, contabilizează reprezentanţii companiei. Despre generaţia „Millennials” dezbaterile sunt încă în desfăşurare, dar cercetătorii şi sociologii folosesc de obicei începutul anilor 1980 ca dată de naștere a primilor millenniali, și mijlocul anilor 1990 până la începutul anilor 2000 ca ultimi ani. Caracteristicile lor diferă de la o prezentare la alta şi de la o regiune la alta, dar această generaţie este în general caracterizată prin gradul de utilizare și familiaritatea sporită cu tehnologiile de comunicație, media și digitale.
Metz precizează însă că nu toate etichetele asociate „generaţiei Y” sunt justificate – de pildă, termenul „leneş” nu e nimerit aici. Că ei sunt însă foarte diferiţi de generaţia părinţilor lor e adevărat. „Să vă povestesc o experienţă din vara trecută, când am angajat vreo 20 de absolvenţi. Au vrut să se întâlnească cu mine. După o săptămână, ei doreau să vorbească cu liderul companiei. M-au întrebat ce am făcut eu şi compania ca să fim pregătiţi pentru venirea lor. Asta e pretenţia lor. Ei sunt aici, aşa că ce facem noi pentru ei? Am început să ne gândim serios la asta. În 2020, 50% din oamenii noştri vor fi membri ai acestei generaţii. Alţii nu sunt. Cu ei trebuie să facem business şi operăm într-o piaţă extrem de pretenţioasă, care nu ţine cont de generaţii”, subliniază Metz. „Copiii aceştia îşi doresc timp liber, vor să ardă perioade de dezvoltare, vor dialog direct cu şeful, vor să schimbe structuri în cadrul companiei. Părinţii lor erau obişnuiţi cu proceduri, cu reguli, ei vor altceva”, constată CEO-ul. Sunt, de asemenea, mult mai dispuşi să îşi schimbe locul de muncă – dacă generaţia anterioară schimba 2-3 angajatori în timpul vieţii active, „millennials”-ii ar avea în jur de 12, arată datele actuale. „Se lasă atraşi uşor în proiecte, dar sunt repede dezamăgiţi. Când le spun ceva, trebuie să fiu conştient că ceea ce spun va fi rapid verificat pe internet. Investeşti în ei şi trebuie să fii pregătit că pot să plece foarte curând”, mai spune Metz.
De asemenea, tinerii din noua generaţie sunt foarte interesaţi de echilibrul dintre muncă şi viaţa privată. „Sunt dornici să înveţe, sunt experţi în tehnologie, orientaţi spre comunitate, sunt flexibili, pot să fie agenţi de schimbare. E şansa noastră de a merge în viitor. Alături de ei. Cum gândesc ei, aşa sunt clienţii noştri. Înainte să comande un produs, se uită pe evaluările făcute de alţi consumatori, totul se transparentizează. Ei vor fi clienţii viitorului, ei vor avea puterea de cumpărare. Nu ne mai putem ascunde în spatele structurilor, a procedurilor, clienţii te taxează imediat. Un hotel sau un local nou cu 2-3 evaluări negative a ratat startul”, exemplifică Metz. Acesta mai spune că, de fapt, companiile trebuie să şi schimbe modelele de business, cu această nouă generaţie de angajaţi. „Ei au nevoie de sens şi semnificaţie în muncă. După ce au văzut ce au de făcut pe actualul post, vor altceva, vor o schimbare constantă. Noi avem contracte pe 4-5 ani cu producători auto, de pildă. Tinerilor din această generaţie nici nu le trece prin gând să stea atâta timp făcând acelaşi lucru. Trebuie să schimbăm modelele de business. Vor feedback permanent, vor orientare şi suport. Au călătorit, merg trimestrial sau chiar lunar în city break-uri, au tehnologie, au acces la toată lumea, de ce nu ar avea parte de aceleaşi beneficii şi la job? Se aşteptă ca o companie să îi aibă pe ei în focus în primul rând”, mai spune Metz. „Îşi doresc să lucreze de acasă. Vineri şi luni. Vor flexibilitate, marea provocare e să îi faci să înţeleagă că mai trebuie să şi muncim. Dar această generaţie e o şansă formidabilă! Ei reflectă felul de a fi al pieţei, ne pot ajuta şi pe noi să fim mai flexibili, să alergăm mai repede, iar noi pe ei să îi învăţăm să se raporteze la structuri. Avem o armată de oameni la departamentul de Resurse Umane, ca să gestionăm această generaţie”, spune Metz. Genraţia Y a schimbat deja proceduri. „Am schimbat evaluările, erau prea stufoase. Aceşti tineri nu doresc majorări salariale o dată pe an, ci lunar, dacă se poate, vor acces imediat la şef, intră online cu mine şi trebuie să le răspund. Nu se lasă crescuţi cum vrem noi şi le plac provocările practice”, spune Metz.
Dar constatările empirice nu sunt de ajuns pentru planurile de afaceri – în aprilie, NTT Data anunţa că a contractat universitatea “Babeș-Bolyai” ca să definească cum va arăta profilul psihologic al IT-iștilor din Cluj peste cinci ani, iar rezultatele vor fi gata probabil în prima parte a anului viitor.
