Economiștii de la UBB trasează „harta” dobânzilor de referință, indicator cu impact asupra creditelor
Economie by Actual de Cluj - mai 31, 2022 0 153
Cu o rată a dobânzii de 3,75% pe an, România se situează undeva la jumătatea graficului care prezintă o parte a tabloului mondial pe această temă, întocmit de echipa de cercetători a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. E vorba despre un indicator esențial, cu impact atât asupra dobânzii creditelor, cât și asupra dobânzii depozitelor bancare, explică economiștii, într-o analiză Economedia.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât în această lună majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an.
Aprilie a marcat un nou record al inflației: creșterea din ultima lună de 3,74% depășește chiar și creșterea acumulată pe întreg parcursul anului 2020 (2,1%). Mai multe detalii AICI
“Pentru temperarea presiunilor inflaționiste băncile centrale din regiune au majorat semnificativ rata dobânzii de politică monetară. FED a implementat creșteri mai moderate, pe când Zona Euro rămâne deocamdată în așteptare”, sintetizează echipa de economiști.
“Direcția urmată de BNR pentru temperarea presiunilor inflaționiste este similară mai mult cu măsurile luate de băncile centrale din regiune, precum Cehia, Ungaria sau Polonia, care au implementat creșteri semnificative ale ratei dobânzii de politică monetară, în contrast cu băncile centrale mari, precum BCE sau FED care au avut reacții mai moderate sau nici nu au reacționat deocamdată la contextul actual”, menționează economiștii.
Totuși, țările din regiune au acționat mai agresiv decât România: Polonia a ajuns la o rată a dobânzii de 5,25%, Ungaria la 5,4%, Cehia, la 5,75%.
BNR a reacționat la evoluția condițiilor economice din țară, explică, pentru Economedia, reprezentanții echipei Romanian Economic Impact Monitor, proiect care are în componență și un membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naționale.
“La începutul pandemiei, și mai ales în contextul lockdown-ului, BNR a redus dobânda de referință, iar la apariția presiunilor inflaționiste a recurs la o majorare semnificativă a acesteia. Totuși, comparativ cu țările din regiune, România a urmat o politică mai precaută și graduală a modificării ratei dobânzii de politică monetară, creșterile ultimelor luni fiind mai puțin agresive, și mai mult graduale față de creșterile bruște din Polonia, Cehia sau Ungaria”, spun cercetătorii din echipa Romanian Economic Impact Monitor.
“Această strategie poate fi explicată în mare parte prin prisma contextului specific României: în România aproximativ 80% dintre creditele ipotecare au o dobândă variabilă. Astfel, orice majorare a dobânzii de referință are un impact negativ asupra populației prin creșterea costurilor creditelor. Din această perspectivă, BNR încearcă să tempereze acest impact negativ prin creșteri mai graduale decât celelalte bănci centrale din țările din regiune, în care majoritatea creditelor populației au o componentă de dobândă fixă, nefiind astfel afectate direct și pe termen scurt de creșterea dobânzilor băncilor centrale”, menționează echipa FSEGA.
Economiștii mai menționează că, pe lângă faptul că dobânda băncilor centrale are un impact asupra costului creditelor, acesta influențează și dobânzile depozitelor oferite populației de către bănci prin creșterea acestor randamente, contribuind astfel la conservarea valorii depozitelor și într-un context inflaționist.
Majorarea dobânzii de politică monetară reprezintă cea mai eficientă modalitate prin care băncile centrale pot gestiona o inflație în creștere, având un impact atât asupra dobânzii creditelor, cât și asupra dobânzii depozitelor bancare, explică economiștii.
