Închide

E oficial: s-a lansat concursul pentru reamenajarea străzii Kogălniceanu. Se pietonalizează una dintre cele mai frumoase străzi din centru?

ActualitateTop News by Kristina Reştea - iul. 18, 2018 0 429

 

După dezbateri în mediul profesional şi în societatea civilă, după discuţii şi pregătiri, Ordinul Arhitecţilor din România şi primăria Cluj-Napoca lansează, în sfârşit, concursul pentru reamenajarea uneia dintre cele mai frumoase străzi ale Clujului – artera M. Kogălniceanu, „gazdă” de spaţii universitare şi culturale, care „sintetizează evoluția multiculturală și stilistică a orașului”, după cum subliniază iniţiatorii temei. Potenţialul său este, deocamdată, ascuns printre maşini, aşa că soluţia propusă de arhitecţi va trebui să rezolve şi acest aspect: conform temei de concurs, se dorește pietonalizarea extensivă, dar nu exclusivă, a străzii M. Kogălniceanu și a străzilor adiacente. Zona va putea deveni pietonală în anumite intervale orare sau ocazional.

„Situată în zona protejată a centrului istoric al orașului, strada Mihail Kogălniceanu prezintă potențialul unui spațiu public vibrant, creativ, de bună calitate prin valoarea patrimonială arhitectural-urbanistică, prin specificul cultural-educațional și prin numărul important de utilizatori cotidieni de toate vârstele, în special tineri — școlari și studenți. Acest potențial este insuficient valorificat și este periclitat de traficul autoturismelor personale care produc poluare, afectând calitatea experienței utilizatorilor spațiului public și degradând componente valoroase de patrimoniu”, se arată în tema de concurs. Obiectivul principal al concursului este contractarea de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca a serviciilor de proiectare necesare „unei amenajări de bună calitate a spațiului public” al străzii Mihail Kogălniceanu și a străzilor adiacente: Universității, Em. de Martonne, axa nord-sud alcătuită din străzile JánosBolyai – Hermann Oberth – Kovács Dezsö, Gaál Gábor și Baba Novac, inclusiv Piața Cipariu. În subsidiar, se urmărește și un scenariu de extindere a intervenției în curțile interioare ale unor instituții publice.

Miza concursului constă „în formularea unei soluții arhitectural-urbanistice contemporane, discrete și respectuoase față de patrimoniul construit, de transformare a străzii M.Kogălniceanu într-un spațiu public de bună calitate, sigur, confortabil și adaptabil. Elaborarea unei soluții poetice este preferabilă unui proiect cu aspecte decorative pregnante”, arată tema.

Echipele de proiectanţi trebuie să predea soluţiile până în 11 septembrie, urmând ca în 17 septembrie să fie anunţaţi câştigătorii.

De ce e importantă această stradă în peisajul oraşului? „Strada Kogălniceanu reprezintă unul dintre cele mai sugestive peisaje pentru înțelegerea caracterului arhitectural al orașului istoric. Aici regăsim concentrate straturile succesive ale profilului acestuia, clădirile baroce, neoclasiciste, moderniste și chiar brutaliste amestecându-se într-un veritabil palimpsest. Acest mozaic temporal și stilistic se recomandă pe sine ca un martor veridic și natural al caracterului orașului a cărui marcă predominantă este diversitatea recognoscibilă atât în profilatură cât și structură: cea etnică, culturală, profesională. Strada Kogălniceanu exprimă concentrat istoria unui oraș cosmopolit”, menţionează reprezentanţii OAR.

Marea problemă pe strada Kogălniceanu o reprezintă acum invazia de maşini. „Concentrarea mai multor instituții educaționale pe strada M. Kogălniceanu determină utilizarea intensă pe timp de zi a spațiului public de către o populație predominant minoră care, în lipsa unor opțiuni reale pentru mobilitate blândă (transport public, velo și pietonal), depind de autoturismele personale ale adulților din familie. În plus, necesarul de locuri de parcare aferent instituțiilor ocupă în mare măsură spațiul public. Astfel funcțiunea principală a străzii este de circulație carosabilă și staționare de autoturisme, deși majoritatea utilizatorilor pot fi doar pietoni sau bicicliști. Se remarcă nevoia de a corela modul de deplasare al utilizatorilor cu proporția spațiului public destinat lor”, se arată în tema de concurs. Pietonii nu sunt, de fapt, „invitaţi” să folosească această stradă, care nu doar că e invadată de maşini, dar nu are nici măcar mobilier urban. „Deși prezintă valențele curții unui campus educațional, spațiul este folosit predominant în scop de tranzit, locul fiind lipsit de bănci sau alte tipuri de mobilier specific repaosului în aer liber. Nevoia unui astfel de mobilier este vizibilă în zilele călduroase, când studenții se înghesuie pe glafurile ferestrelor de la demisolul clădirii Universității Babeș Bolyai. Potențialul acestei străzi este insuficient valorificat în special seara, pe timp de weekend și în vacanțele școlare, când spațiul este aproape pustiu, devenind nesigur pentru trecători”, se menţionează în tema de concurs.

Echipa care a elaborat tema subliniază şi că parcurgerea străzii la pas pe toată lungimea ei poate deveni o experiență în sine prin câteva elemente. Printre acestea:  creșterea atractivității celor două piațete aflate la extremități, valorificarea intersecțiilor intermediare ca puncte ancoră ale traseului, potențarea valorilor specifice fiecărui segment de stradă determinat de două intersecții succesive. „Scuarul Universității constituie un reper ancoră pentru parcurgerea străzii Kogălniceanu și un punct important de articulare a traseelor evenimentelor culturale mai ample. Poate deveni “curtea de onoare” a mai multor instituții rezidente, printre care biserica romano-catolică Sf. Treime, Centrul Cultural German, Biblioteca Germană, Institutul de Studii Doctorale al UBB, grădinița UBB, casa TIFF, seminarul Batory Apor”, arată arhitecţii.

„Imaginea acestui loc va fi semnificativ îmbunătățită de eliberarea lui de automobile staționare și amenajarea sa ca loc de întâlnire. Funcțional, pietonalizarea masivă a scuarului va avea efecte benefice pentru zona mai largă a străzilor adiacente”, spun specialiştii.

Concurenții sunt invitați să propună soluții de amenajare la nivel de concept pentru acele curți aparținând unor instituții publice care prezintă un bun potențial de integrare în ansamblul de spații publice al străzii Kogălniceanu, pentru utilizare curentă sau de eveniment.

Promotorul concursului solicită, de asemenea, elaborarea unei soluții conceptuale pentru omagierea rectorilor Universității Clujene, în spațiul public din jurul Rectoratului UBB (scuarul Universității – Kogălniceanu – Emmanuel de Martonne).

Arhitecţii sunt chemaţi să vină cu soluţii şi pentru reamenajarea străzilor adiacente. Planurile de mobilitate ale orașului prevăd ca strada Universității să păstreze funcția de circulație carosabilă, dar ponderea suprafeței destinate acesteia să fie redusă. Piațeta Turnului Croitorilor împreună cu Piața Cipariu constituie punctul terminus al traseului și necesită integrarea amenajării sale în conceptul ansamblului integral.

Deşi unii şi-ar dori, poate, încă o stradă pietonală, o astfel de intervenţie nu este considerată, deocamdată, fezabilă. În schimb, pe model din afară, e promovat conceptul de „shared space”. „Dezbateri publice și profesionale locale au relevat în ultimii ani nevoia de a putea trăi orașul, în special centrul său, în ritm lent, în pas de plimbare. Se dorește astfel pietonalizarea extensivă, dar nu exclusivă, a străzii M. Kogălniceanu și a străzilor adiacente. Zona va putea deveni pietonală în anumite intervale orare sau ocazional, în cadrul evenimentelor comunitare. Pietonalizarea permanentă va fi posibilă când toate aspectele devierii traficului motorizat vor fi rezolvate la nivelul întregii zone. Accesul riveranilor va fi posibil în continuare, cu excluderea posibilității de staționare în spațiul public. Amenajarea zonei de intervenție ca “shared space”, în care regulile de circulație nu sunt marcate fizic prin marcaje și semne rutiere, a fost experimentată cu succes în numeroase orașe europene (în Anglia, Olanda, Spania, Belgia) și este considerată optimă în contextul dat. Soluția poate fi implementată în cadrul legislativ actual din România, cu limitarea vitezei la 20km/h și atenționarea șoferilor că pietonii pot utiliza liber suprafața carosabilă. Rezervarea unui procent important din acest spațiu public utilizării pietonale va permite diversificarea activităților cotidiene desfășurate aici”, se mai precizează în tema de concurs.

Despre acest concept (de shared space) – care ar fi potrivit pentru strada din centrul Clujului – arhitectul Şerban Ţigănaş vorbea în urmă cu aproape un an, dând modelul unei amenajări vieneze. „Este evident că titlul „pietonalizare a străzii Mihail Kogalniceanu” este spectaculos, dar sugerează eliminarea completă a circulaţiei auto, ceea ce este imposibil şi indezirabil, date fiind instituţiile existente pe stradă şi locuinţele riveranilor.De fapt, avem nevoie de o asigurare a traficului strict necesar tuturor acestora în formule de tip « shared space » . Ca exemplu vă dau intervenţia relativ recentă din Viena de pe cunoscuta stradă Maria Hilfer (Strasse), care face legătura dintre gara de vest şi zona Hofburg)”, menţiona fostul preşedinte al OAR pentru Actualdecluj.ro.

Citeşte şi:

„Examen” pentru Cluj: se pregăteşte transformarea uneia dintre cele mai frumoase străzi din centrul oraşului. Cum ar arăta „noul Kogălniceanu”, pe model vienez?

 

Câteva elemente extrase din tema de concurs, întocmită de arh. Maria Cristina Găvozdea şi verificată de Dan Clinci:

  • Îmbunătățirea posibilităților de ședere și repaos prin dotarea cu bănci și mobilier urban specific vor introduce funcția de recreere, astăzi restrânsă în vecinătatea imediată a Turnului Croitorilor.
  • Funcția comercială va fi încurajată în fronturile imobilelor care permit acest lucru și în curțile cu posibil acces public
  • Diversificarea funcțiunilor cotidiene ale străzii va asigura acel nivel minim de activitate pentru a oferi siguranță și confort. Reducerea semnificativă a ponderii tranzitului în zonă trebuie completată de integrarea activităților de recreere, ludice, didactice și comerciale.
  • Reducerea numărului de locuri de parcare pentru autoturisme va fi compensată de crearea de locuri de parcare pentru biciclete în scopul încurajării acestui mod de deplasare.
  • Funcția de recreere necesită mobilier urban destinat repaosului și șederii, atât în spații adăpostite de vânt și soare, cât și în zone expuse, fiecare fiind apreciate în sezoane diferite. Acest mobilier va fi astfel amplasat încât să nu îngreuneze traficul, eventual va împiedica acapararea spațiului de trafic motorizat și staționarea autovehiculelor.
  • Vegetația de aliniament va fi reabilitată și completată conform recomandărilor studiului dendrologic. Brazii – fundal al grupului statuar Școala Ardeleană vor fi tratați conform studiului istoric și a celui dendrologic.
    Se dorește îndepărtarea șirului de thuja și permeabilizarea piațetei din vestul Turnului Croitorilor pentru utilizare pietonală și menținerea unui standard înalt de salubritate. Calitatea spațiului public urban central este îmbunătățită mai mult de existența arborilor, decât de vegetație joasă și medie

 

Cei interesaţi pot consulta AICI documentaţia de concurs.

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu