După șoarecii dungați de stepă din Apahida, un alt primar din Cluj se plânge că fluturii dintr-o rezervație naturală au fost inventați pentru a încurca dezvoltarea: „Nu i-am văzut niciodată. Sunt doar o resursă pentru ONG-uri să își păstreze finanțările”

Tot mai activă în ședințele online ale comisiei de urbanism a Consiliului Județean, Lucia Magdalena Suciu, primărița din comuna Chinteni, aflată lângă Cluj-Napoca a deplâns problemele pe care comuna le are cu ariile protejate deoarece încurcă, în opinia sa, dezvoltarea locală. Suciu a spus că nu a văzut niciodată fluturii, specii protejate, invocați de autoritățile de mediu (pentru a nu emite avizele pentru aquaparkul dorit în comună) dar și că este convinsă că ei sunt o sursă pentru ONG-uri de a-și păstra finanțările.

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, cel care conduce comisia de urbanism a asigurat-o că, la nivel național, există intenția de modificare a legislației și de reașezare a tuturor ariilor protejate Natura 2000. „Este bine dacă acești fluturi există, dar să ne asigurăm că există”, a mai arătat Tișe.

Primărița din Chinteni, Lucia Magadalena Suciu, a amendat la ședința comisiei de urbanism a Consiliului Județean din 24 martie, mai multe proiecte de dezvoltare propuse de proiectanți pentru diverși beneficiari privați în comuna pe care o conduce.

Cu prilejul unui proiect de urbanizare pentru construirea de locuințe individuale a unui teren de peste 3,4 hectare din localitatea Pădureni, comuna Chinteni, aflat lângă pădure și zona protejată Natura 2000, Lucia Magdalena Suciu a deplâns faptul că are probleme serioase cu dezvoltarea în localitate, generată de respectiva arie protejată aflată în comună.

Mai precis cu fluturii, pe care spune că nu i-a văzut niciodată, deși a încercat să îi depisteze arătând că nu e convinsă că aceștia există. Primărița a apreciat că au fost puși în Chinteni pentru ca activiștii și ONG-urile de mediu să nu își piardă finanțările de care depind.

(Lucia Magdalena Suciu)

Recent, primărița din Chinteni, a semnalat public, citată de media locală, că Agenția pentru Protecția Mediului din Cluj refuză să emită avizul pentru aquaparkul dorit în comună, invocând mai multe specii de fluturi și plante protejate aflate în localitate și incluse  în situl Natura 2000 – Dealurile Clujului Est (adică un teritoriu de 18889 ha situat pe raza administrativ teritorială a municipiului Cluj-Napoca şi a comunelor Apahida, Bonțida, Borșa, Chinteni, Dăbâca, Jucu, Panticeu și Vultureni).

Mai precis, Euplagia quadripunctaria, Isophya stysi,  Klasea lycopifolia și Pontechium maculatam adică  fluturele urs dungat (cu activitate nocturnă), cosaşul lui Stys dar și plantele capul șarpelui sau dudău (buciniș), după cum sunt acestea cunoscute în limbaj popular. Lucia Suciu mai spunea că există avizul custodelui ariei protejate Natura 2000 pentru realizarea aquaparkului de 34 de hectare dorit de administrația locală.

În legătură cu îngrijorările exprimate, Alin Tișe a arătat ca s-a inițiat la nivel național modificarea legislației în așa fel încât toate ariile protejate să se reașeze. „Este bine că există fluturii, dar să ne asigurăm că ei chiar există”, a spus oficialul.

„Domnule președinte, eu nu i-am văzut niciodată. Sunt doar o resursă pentru ONG-uri să își păstreze finanțările”, a fost replica celei care conduce Primăria Chinteni.

Proiectanții Planului Urbanistic Zonal de urbanizare a terenului de 3,4 hectare din Chinteni au fost și ei sfătuiți să se adreseze Agenției de Protecție a Mediului și să colaboreze cu Primăria pentru a reconfigura proiectul, în așa fel încât să se amenajeze o rețea coerentă de drumuri, cu un studiu pe o suprafață extinsă și cu mărirea spațiului verde, mai ales că și administrația locală din Chinteni are terenuri în zonă.

Proiectanții,  Meta Morphosis Arhitecture Studio, prin arhitectul Ferencz Bakoș a propus urbanizarea etapizată pe un terenul de 3,4 hectare și construirea într-o primă zonă a 26 de locuințe individuale, cu o zonă de co-housing în mijlocul unor noi drumuri propuse.

Primărița din Chinteni a intervenit dur tot în cadrul aceleiași ședințe de urbanism și în cazul unui alt proiect propus de arhitectul Ciprian Șimon chiar în zona aquaparkului din Chinteni – un Plan Urbanistic de Detaliu pentru amenajarea pe un teren de peste 1900 de mp a unei clădiri destinate comerțului cu amânuntul, cu parte de birouri și zonă pentru depozitare cu parter înalt și nivel interior parțial.

Șoarecii săritori sau șoarecii dungați de stepă din Apahida au dat dureri de cap primarului comunei

Primăria Apahida dar și proprietari privați de terenuri s-au opus în 2021 transformării unei zone de 800 de hectare din localitate în zonă protejată Natura 2000 pe motiv că în respectivul areal trăiau șoareci săritori, cunoscuți și sub denumirea de școareci dungați de stepă, mamifere foarte mici, pe care nu le-a văzut nimeni în zonă.

Şoarecele săritor de stepa este un mamifer rar din bazinul carpatic şi este protejat prin lege în Europa. Are  5 şi 10 grame și mânâncă insecte dăunătoare agriculturii.

Zsolt Hegyeli, din cadrul oranizației nonguvernamentale Grupul MILVUS, citat de aceeași sursă, arăta că în 2012 s-au captura exemplare de șoareci săritori în zona Clujului și s-a demonstat că specia există în România după mai bine de un secol. În România, există peste 606 astfel de situri Natura 2000 unde există restricții pentru proprietarii de terenuri, având în vedere speciile care trăiesc în respectivele areale. Reţele similare există în toată Uniunea Europeană şi au ca scop conservarea biodiversităţii. În aceste locuri sunt permise doar acele activităţi care sprijină dezvoltarea zonei, dar care nu afectează speciile de plante şi de animale prezente. În România, cel puţin 50 de specii sunt pe cale de dispariţie. Multe dintre ele trăiesc numai în ţara noastră.

sursă foto: șoarecele dungat de stepă și fluturele urs dungat colaj – http://clasate.cimec.ro/ și https://apnd.ro/

Actual de Cluj