Doi tineri clujeni au ales să se mute la țară. Acum au lansat proiect online: o „casă” unde se adună povești de afaceri ale celor întorși în mediul rural
Economie by Kristina Reştea - nov. 02, 2015 0 4767
La 24 de ani, Tobias-Nagy Levente a început să acceseze fonduri europene pentru a dezvolta o afacere în domeniul agriculturii, având deja o mică exploatație. Cu o cifră de afaceri de aproximativ 25.000 de euro pe an, Tobias investeşte în agricultură și are acum 10 hectare de teren arendat, dar și 40 de oi și câteva vaci. Pentru comercializarea produselor obținute părinții lui merg frecvent la Cluj-Napoca, pentru a le vinde în piețele orașului.
În 2012, student la Economice la Cluj, Răzvan a fost implicat într-un proiect de cercetare legat de centrele de colectare a fructelor de pădure, iar acest proiect l-a dus într-un sat mureșean, cunoscut pentru livezile sale de cireși: Idișel Pădure. I-a venit ideea de a se apuca de făcut și vândut dulceață. Așa a apărut „Răzvănăria”, de care probabil ați auzit. Răzvan vinde dulcețurile pe internet și la târguri, mai produce zacusca și magiunul și și-a deschis și un magazin de desfacere în Cluj.
În anul 2012, Raimonda, care lucra deja de ceva vreme în Comunicare ( a fost purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca și marketing manager la Prodvinalco), a decis să pună bazele unei culturi de lavandă.
Ela și Sebastian sunt doi tineri care au lăsat Clujul, Craiova și Montrealul, unde își petrecuseră viața de până atunci, pentru Mărișel și au pornit afacerea Cabana Moților, o pensiune de trei margarete, cu șapte camere și un restaurant.
Acestea sunt câteva dintre poveștile (de viață și afaceri) adunate de portalul nepotdetaran.ro. Este vorba despre un proiect lansat de doi tineri clujeni, Constantin și Francesca Gozman, o familie care a decis recent să se mute la țară și „să trăiască mai simplu” „Nepot de țăran” este un proiect început în această toamnă și este dezvoltat sub forma unei platforme editoriale interactive, care va aduna povești, portrete și interviuri ale tinerilor întorși în mediul rural, după cum au anunțat inițiatorii proiectului. „Vrem să contribuim la promovarea stilului de viață tradițional românesc și să îl prezentăm ca pe o opțiune viabilă pentru tinerii de azi”, spune Constantin. Site-ul prezintă până acum circa 50 de povești de succes în turism și agricultură, precum și proiecte în domeniul antreprenoriatului social, „prezentând viața la țară prin ochii tinerilor care au avut „nebunia” de a se întoarce la rădăcini, a celor care au știut să îmbunătățească stilul de viață tradițional românesc, păstrându-i cutumele și tradițiile, dar adaptându-le nevoilor și preocupărilor lumii contemporane”, spun inițiatorii proiectului. „Nepot de țăran” este un proiect editorial co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
„”Nepot de țăran” dorește să fie o sursă de informare și inspirație pentru tinerii aflați în
căutarea unei schimbări în viață, pentru cei care își doresc să dea viața corporatistă pe stilul de
viață tihnit, pentru cei care își doresc să fie mai aproape de natură și tradiții sau pentru cei care
doresc să se reîntoarcă acasă. Ne adresăm, în special, publicului educat din mediul rural și
urban, care are capacitatea și dorința de a demara sau de a se implica în proiecte de creativitate
socială în mediul rural”, declară Constantin Gozman.
Cine sunt inițiatorii proiectului: de la funcții de manageri la propietari de pădure
După zece ani de experiențe profesionale diferite, în care au fost antreprenori,
manageri sau angajați în diferite organizații, cei doi și-au investit economiile în cumpărarea a 33 de hectare de deal și de pădure în comuna Vultureni, la 30
de kilometri de Cluj, povestesc inițiatorii „nepotului”. „Ne-am mutat pentru că vrem un loc liniștit, aproape de natură, care să ne inspire și să
ne provoace în același timp. Am căutat să rămânem aproape de Cluj, oraș care ne este drag și
unde avem majoritatea prietenilor” spune Constantin.
Au cumpărat două case maramureșene de lemn, originale, și le-au adus până la
Vultureni, unde le-au asamblat, cu ajutorul unor meșteri – maramureșeni și ei – într-o
singură locuință. „Sperăm să ne mutăm acolo înainte de Crăciun”, spun tinerii. Docamdată, şantierul e încă în desfăşurare – se lucrează la finisajele interioare. „Mai avem mult de lucru, dar credem că ne putem muta acolo anul acesta. Mai avem un hop mare de trecut legat de apa menajeră”, a detaliat Consantin.
Pe lângă lucrul la construcţia casei, cei doi tineri mai au de pregătit un al plan: cel de trai la ţară. „Vrem să creștem o livadă de aluni și mai avem câteva idei care să ne
permită, în timp, să trăim din ce producem aici, local”, spun ei. „Ne păstrăm în continuare „joburile”. Avantajul nostru e ca putem munci de acasă şi nu e nevoie să navetăm către oraş. Vrem să reducem frecvenţa cu care venim în oraş, nu să eliminăm acest lucru. Primul pas este să traim efectiv acolo şi să vedem dacă într-adevar ne place şi ne obişnuim. Planul e unul mai complex, îl luăm pas cu pas. Una din ideile importante din spatele proiectului e cea de auto-suficienţă şi independenţă”, a detaliat Constantin pentru Actualdecluj.ro.
Casa din trecut, adusă în prezent
„Trebuie să zic că de la început ne-au plăcut beneficiarii. Ne-au plăcut ca persoane, dar şi pentru ceea ce îşi doreau. Au vrut sa aducă o casă maramureşana autentică şi să o transforme în aşa fel încât să aibă în ea tot confortul modern”, spune Mihai Racu, unul dintre arhitecţii care a lucrat la proiect, alături de Călin Lada şi Horaţiu Răcăşan. „Am fost puţin reticent până am aflat soarta casei care altfel ar fi ajuns lemne de foc. Ei doreau pe de-o parte autenticitatea casei vechi, dar voiau şi să o salveze şi să îi ofere o nouă viaţă, ceea ce e mai rar. Şi au făcut asta chiar daca a fost puţin mai complicat din anumite privinţe decât să facem o casă nouă. În principiu, e vorba de o casă întreagă cu câteva elemente degradate sau care au trebuit completate de la o alta”, a precizat arhitectul.
„Există mulți tineri români care caută să trăiască altfel”
„Pregătindu-ne pentru această mare schimbare ne-am documentat foarte mult, bineînțeles, și am aflat repede că există mulți tineri români care caută, ca și noi, să trăiască altfel
decât sunt împinși să o facă astăzi în marile orașe. Așa că ne-am gândit să îi adunăm pe toți
într-un loc, să le aducem informații unii despre alții și vești care i-ar putea ajuta în proiectele lor
de afaceri în mediul rural. Ne dorim ca în viitorul apropiat să începem să organizăm întâlniri
specializate pentru ei, ca să devenim o comunitate adevărată. Împărtășim interese similare și
avem, de multe ori, aceeași motivație, așa că suntem de părere că sunt multe lucruri pe care
le-am putea face împreună, multe posibilități de a colabora între noi și de a ne dezvolta
proiectele. Așa a apărut Nepotdețăran.ro”, a transmis Constantin Gozman.
