Închide

Doi clujeni din Dej acuzați de înșelăciune în formă continuată după ce și-au ”țepuit” partenerii de afaceri au scăpat de orice pedeapsă cu închisoarea după ce procesul a durat atât de mult încât a intervenit prescripția

ActualitateTop News by Actual de Cluj - mart. 29, 2023 0 1720

Doi clujeni din Dej acuzați de înșelăciune în formă continuată după ce și-au ”țepuit” partenerii de afaceri au scăpat de orice pedeapsă cu închisoarea după ce procesul a durat atât de mult încât a intervenit prescripția.

E vorba de o femeie și de un bărbat, LV și SI, condamnați de Judecătoria Dej la închisoare anul trecut în 22 iunie. Cei doi au atacat decizia iar Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat în urmă cu câteva zile, constatând că faptele s-au prescris.

În sarcina inculpatei s-a reţinut comiterea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, nu mai puțin de zece acte materiale, iar în sarcina inculpatului – nouă acte materiale. Procurorii susțin că din 8 aprilie 2016 până în noiembrie 2016 în mod premeditat cei doi au indus în eroare mai multe persoane cu ocazia derulării relaţiilor comerciale pe care le desfăşura, ”în sensul în care si-a creat imaginea unei persoane competente şi solvabile din punct de vedere financiar cu intenţia de a escroca societăţile comerciale de la care a achiziţionat mărfuri, pentru plata cărora a înmânat file CEC şi bilete la ordin, care ulterior au fost refuzate la plata pentru lipsa disponibil”.

Termenul de prescripţie a răspunderii penale este în cazul infracţiunii de înşelăciune de care au fost acuzaţi inculpaţii prin rechizitoriu s-a împlinit în 29 ianuarie 2022, deci înainte ca instanța de fond, Judecătoria Dej, să se pronunțe în cauză. ”În aceste condiţii, chiar şi la momentul judecării cauzei de către prima instanţă era împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune de care sunt acuzaţi inculpaţii , deci apelurile declarate în cauză sunt fondate şi trebuie admise, neputând fi menţinută soluţia de condamnare”, a arătat Curtea de Apel Cluj în motivarea deciziei luate în urmă cu câetva zile. ”Soluţia corectă ar fi fost cea de încetare a procesului penal”. Decizia e definitivă.

În proces s-au constituit ca părți vătămate nu mai puțin de zece firme.

Pe fond femeia a fost condamnată la un an de închisoare pentru înșelăciune în formă continuată – zece acte materiale. Pentru că avea deja antecedente penale, femeia a primit o pedeapsă cu executare, în total doi ani și opt luni de închisoare în regim de detenție, plus interzicerea unor drepturi.
Inculpatul a fost condamnat la un an și trei luni de închisoare pentru nouă acte materiale de înșelăciune în formă continuată. Și acesta avea deja condamnări la activ pentru trafic de droguri. În total doi ani și patru luni de închisoare în regim de detenție plus o amendă penală de 7.256,7 lei. Cei doi inculpați au fost obligați să plătească și despăgubirile firmelor constituite ca părți civile.

Din actele de la dosar reiese că în 17 iunie 2016 organele de cercetare penală din cadrul IPJ Cluj – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înșelăciune, după ce cei doi au emis o filă CEC în valoare de aproape 41.800 de lei în favoarea unui partener de afaceri fără a avea disponibilul necesar în contul bancar.

Firma a fost înființată de către inculpată în 2015, e vorba de un SRL-D pentru debutanți. ”Societatea în cauză nu a avut niciodată un comportament comercial corect în legătură cu relaţiile desfăşurate cu partenerii de afaceri, ci a fost creată în scopul unic de a înşela diverşi furnizori de marfă, localizaţi pe raza mai multor judeţe din ţară, de la care achiziţionau produse în baza facturilor fiscale emise de aceştia, urmând ca plata să se efectueze prin intermediul unor file cec şi bilete la ordin, scadente la 15-21 de zile, fără a avea vreodată disponibil în contul societăţii”, au arătat anchetatorii în documentele consultate de actualdecluj.ro. Marfa obţinută în urma activităţilor infracţionale era împărţită între participanţi, vândută fără forme legale unor persoane fizice neidentificate, iar sumele de bani au fost utilizate în scop personal. Astfel, în repetate rânduri, inculpata împreună cu concubinul acesteia, inculpatul, s-au deplasat la punctele de lucru aparţinând unor societăţi comerciale şi au utilizat același mod de operare infracţional menţionat.

Cei doi au cooptat în activitatea înfracțională și alte două persoane, pe care le-au instruit cum să procedeze. Astfel, aceștia au înființat alte două SRL-D-uri, în satele Rugășești și Cășeiu. Prin intermediul celor două societăţi menţionate anterior s-au comis alte fapte de înşelăciune, folosind ca mod de operare modalitatea de plată a filelor cec sau a biletelor la ordin fără acoperire, în paguba furnizorilor de marfă.

Cu titlu de exemplu, în 8 aprilie 2016 la depozitul aparţinând uneia dintre persoanele vătămate care s-au constituit părți în proces, din sectorul 4 al Capitalei, s-a prezentat inculpata, exprimându-şi în faţa directorului de vânzări intenţia de a cumpăra motounelte, prilej cu care le-a fost emisă o factură în valoare de 10.454,4 lei. Drept garanţie de plată, aceştia au oferit reprezentantului persoanei vătămate fila CEC completată în alb, ştampilată şi semnată. Nu a fost încheiat între părţi contract de vânzare-cumpărare. Ulterior, în 12 aprilie 2016 i-a solicitat angajatului persoanei vătămate să îi mai trimită motocositoare, fierastraie şi piese de schimb pentru acestea, sens în care s-a livrat un transport de marfă eliberându-se cu acest prilej o factură de 8779,20 lei.

În 22 aprilie 2016 firma din Dej a solicitat un nou transport de marfă, prilej cu care s-au efectuat două livrări prin curierat de marfă, eliberându-se o factură de 22.560 de lei. Pentru garantarea plăţii, reprezentantul firmei a transmis persoanei vătămate un bilet la ordin necompletat, semnat şi ştampilat cu datele societăţii. După aceste trei operaţiuni comerciale, nu s-a mai putut lua legătura cu nicio persoană din cadrul firmei.

În 5 mai 2016 unul dintre biletele la ordin a fost introdus spre decontare şi refuzat pe motiv semnătură olografă ilizibilă. Un altul a fost introdus la plată în 10 mai 2016, dar a fost refuzat la plată întrucât avea lipsă totală de disponibil.

O altă faptă de înșelăciune a fost înregistrată în 14 aprilie 2016, când inculpații s-au prezentat la o firmă cu o autoutilitară. Sub pretextul că au accesat prin firmă fonduri europene de modernizare a șase cabane în localitatea Somesul Rece, aceștia au achizitionat patru frigidere si patru mașini de spălat, în valoare de aproape 5.000 de lei. Cei doi inculpați au eliberat pentru plata bunurilor un bilet la ordin, care însă a fost refuzat la plată de către bancă.

La procesul pe fond, în Dej, inculpata a declarat că în urmă cu zece ani se afla în afara țării împreună cu concubinul de la acea vreme, cu care are cinci copii minori. Cei doi s-au întâlnit cu o veche cunoștință a inculpatului, iar cei doi bărbați ”au discutat foarte mult despre cum să câştige sume de bani, în eventualitatea în care s-ar întoarce împreună în România, sens în care le-a sugerat să înfiinţeze societăţi comerciale, să achiziţioneze marfă prin modalităţi de plată file cec/bilete la ordin neacoperite, sugerându-le că nu vor fi traşi la răspundere penală şi vor câştiga sume consistente de bani într-un timp relativ scurt”.

”Aşadar, am hotărât să ne întoarcem în România. M-am mutat împreună cu  şi copiii mei în în chirie la un apartament fără forme legale. Domiciliul mi l-am făcut în satul Căşeiu, la o cunoştinţă de-a fostului meu concubin (…) Declar faptul că numitul  (cunoștința menționată anterior-n.red.) m-a convins să înfiinţez societatea, cu sediul social în satul Căşeiu, s-a deplasat în cursul anului 2015, nu mai reţin exact data certă, împreună cu mine şi cu [SI] la Oficiul Registrului Comerțului Cluj în vederea înfiinţării societăţii.
De asemenea, s-a deplasat împreună cu noi şi la sediul băncii unde am deschis contul (…) După ce am înfiinţat societatea şi după ce am obţinut de la bancă file cec şi bilete la ordin, s-a ocupat de căutarea furnizorilor de marfă, de la care urmam să achiziţionăm orice mărfuri pe care ulterior să le vindem mai departe, fără forme legale. Folosea un laptop şi vorbea frecvent la telefon cu partenerii comerciali, până când reuşea să-i convingă să ne vândă marfă, atâta vreme cât acceptau modalitatea de plată file cec/bilete la ordin. Niciodată acestea nu erau acoperite şi ştiam toţi chestiunea asta”.

”Societatea în cauză nu a avut niciodată un comportament comercial corect în legătură cu relaţiile desfăşurate cu partenerii de afaceri, ci a fost creată în scopul unic de a înşela diverşi furnizori de mărfă, localizaţi pe raza mai multor judeţe din ţară, de la care achiziţionam produse în baza facturilor fiscale emise de aceştia, urmând ca plata să se efectueze prin intermediul unor file cec şi bilete la ordin, scadente la 15-21 de zile, fără a avea vreodată disponibil în contul societăţii”, a arătat inculpata în declarația dată în fața instanței. Marfa obţinută în urma activităţilor infracţionale era împărţită între participanţi, vândută fără forme legale unor persoane fizice, iar sumele de bani au fost utilizate în scop personal.

Fostul concubin al acesteia, inculpat în cauză, a fost arestat pentru trafic de droguri. Femeia și-a recunoscut faptele și a fost de acord să plătească prejudiciul creat. Acum este angajată cu forme legale. ”Astfel, inculpaţii s-au folosit de încrederea acordată de aceste societăţi comerciale cărora le-au eliberat file cec şi bilete la ordin fără acoperirea necesară, realizând aceste acte de înşelăciune într-un interval de timp de numai câteva luni, iar, în momentul în care s-a îndeplinit termenul de graţie şi filele cec, respectiv biletele la ordin urmau a fi introduse în bancă, acestea nu au putut fi decontate din lipsă de disponibil, iar inculpaţii nu a mai fost de găsit, închizându-şi şi telefoanele”, au arătat anchetatorii. ”Nu se poate reţine lipsa intenţiei de a înşela părţile civile cu prilejul executării contractelor, deoarece în calitate de administrator, cunoşteau situaţia contului bancar, respectiv lipsa disponibilului în acesta. Inculpaţii au acţionat, de la început, în mod premeditat, cu intenţia de a escroca societăţile comerciale de la care au achiziţionat mărfuri. Ei şi-au creat imaginea unei persoane competente şi solvabile din punct de vedere financiar, iar după ce au creat aparenţa dorită de oameni de afaceri serioşi şi cu acoperire financiară, inculpaţii au beneficiat de încrederea furnizorilor de la care a primit apoi importante cantităţi de mărfuri, pentru plata cărora a lăsat ca şi garanţie file CEC şi bilete la ordin”.

În acest mod ar fi fost înșelate 15 firme, cu un prejudiciu calculat la aproximativ 150.000 de lei, adică 30.000 de euro.

Decizia Curții de Apel:

Decizia instanței de fond, Judecătoria Dej:

Nici un comentariu

Scrie un comentariu