Închide

Document unic în Europa semnat la Cluj

CulturăTop News by Actual de Cluj - sept. 21, 2015 1 655

O „cartă a minorităților naționale”, un document despre care inițiatorii spun că e  unic în Europa, a fost semnat azi la Cluj – dar autorii au evitat cu obstinație să scrie denumirea oficială a orașului.

Documentul a fost semnat azi de reprezentanți ai majorității minorităților etnice din Cluj-Napoca – maghiari, rromi, evrei și germani – dar și de reprezentanți români ai unor instituții de cultură. Scopul său e să dinamizeze eforturile multiculturale din oraș, dar în întreg documentul acesta se referă la „municipiul Cluj”, o formulare deliberată ce nu a fost explicată suficient de inițiatori. Denumirea oficială a orașului, „Cluj-Napoca”, nu apare nicăieri în document. Am întrebat inițiatoarea Cartei, vicepreședintele UDMR Heghedus Csilla, de ce a preferat această formulare. „Titulatura pe care eu sper că o va avea acest oraș când va candida la titlul de capitală culturală e „Cluj Capitală Culturală europeană”, a explicat Heghedus – dar trebuie spus că denumirea corectă include și numele „Napoca”. Mai exact, denumirea completă a candidaturii orașului la acest titlu e „Cluj Napoca – Capitală Culturală Europeană 2021”.

Peste tot în document referirile la oraș sunt „municipiul Cluj”. actualdecluj.ro a întrebat un avocat dacă evitarea denumirii oficiale a orașului atrage după sine anularea juridică a documentului – dar el spune că nu, și motivul e că nu s-au creat prejudicii. Avocatul Ciprian Păun: „din punct de vedere legal operează așa numita prezumție de legalitate, în cazul acesta e că denumirea orașului identifică exact realitatea faptică.
Nu e o diferență atât de mare. Trebuie să justifici un interes direct vătămător și n-are cum fi un act vătămător. Eu am avut o speță cu Miercurea Ciuc, pe o hartă am trecut doar denumirea oficială, Miercurea Ciuc, și prmăria nu a vrut să-l accepte decât dacă scrie sub ea și denumirea în maghiară. Și clientul meu nu a vrut, am fundamentat că potrivit prevederilor legale denumirea oficială e Miercurea Ciuc, dar am pierdut și la Tribunal, și la Curtea de Apel. Am pierdut în sensul că instanța a zis că nu mă deranja cu nimic și nu ne costa să trecem și această denumire, pentru promovarea multiculturalității. Mi s-a părut o prostie”.

Heghedus a explicat importanța semnării acestui document: „E pentru prima dată când aceste minorități, și nu numai, vin laolaltă și spun ce cred ele despre viitorul cultural al acestui oraș. Am văzut că există comunități paralele, vieți paralele care nu se intersectează deloc, iar nouă care stăm aici ni s-a părut foarte important să schimbăm acest lucru și să vedem o comunitate a Clujului, care lucrează împreună, care trăiesc actul cultural împreună. Carta e crezul nostru, cum vedem noi acest oraș care se dorește a fi capitală culturală europeană, și e un document practic. Nu dorim să facem încă un document de pus pe perete sau în sertar, spunem un nu ferm și hotărât al multiculturalității de sertar sau de fațadă. Dorim ca principiile să strângă laolaltă toate minoritățile acestui oraș”.

Szakats Istvan e co-autor al acestei Carte și explică geneza acestui document: „așa cum știți de aproape 5 ani lucrăm la candidatura orașului de capitală culturală. S-a întâmplat că am fost responsabil de interculturalitate și atunci când am început să organizăm ședințele pentru a genera bucățica de program a minorităților naționale mi-am dat seama că există o energie mult mai mare pe care o putem ajuta să se dezvolte. Am avut o ședință la teatru unde am agreat să nu generăm direct un program care să ne arate, ci să generăm acea platformă care întrunește valorile, principiile și direcțiile de acțiune care apoi pot genera legitim programul pentru capitala culturală. Practic am scris primul draft care a început să circule și apoi a ajuns în această formă. Consider că asociația Capitală Culturală din cauza acestei traiectorii e obligată moral să aibă o atitudine pozitivă în abordarea acestui document. Nici nu se poate închipui altfel. Acest observator intercultural are menirea în primul rând să adune acea cunoaștere care poate să creeze instituția și să înceapă logica și implementarea primelor acțiuni ale acestei instituții. O serie de dezbateri, să solicităm cercetări, să organizăm evenimente culturale și interculturale și să abordăm problematica interculturalității reale și trăite, inclusiv aplicația la titlul de capitală culturală europeană”.
Semnatarii Cartei Culturale a Minorităților Naționale Clujene propun conștientizarea comunității asupra faptului că orașul reprezintă, de secole, „căminul diversității lingvistice, culturale și religioase”. „Capitală a Transilvaniei, orașul își asumă cu mândrie patrimoniul său exemplar și la standarde europene, iar creația culturală din ultimii ani a așezat orașul pe harta creativității universale”, se arată în debutul documentului.
Semnatarii acestuia spun că diversitatea culturală istorică ajută la întărirea caracterului multietnic al orașului și la consolidarea ideii de comunitate în rândul cetățenilor.
Care e până la urmă scopul Cartei? Semnatarii documentului se angajează „ferm” în realziarea „unui real dialog intercultural, bazându-ne pe prevederile cuprinse în convențiile europene și internaționale ratificate de România”.

Scopul documentului este „stimularea dialogului permanent dintre comunitățile Clujului, în vederea cunoașterii, înțelegerii și respectului reciproc față de valorile culturale ale fiecăreia”. Ca să ajungă la aceasta, semnatarii urmăresc să susțină „prin toate mijloacele disponibile” prezentarea și promovarea patrimoniului cultural și a specificității culturilor minorităților naționale.

Carta Culturala a Minoritatilor Nationale Clujene 21092015

Iată semnatarii inițiali ai Cartei:
Marius Tabacu – directorul Filarmonicii Transilvania

Tonk Márton – decan Universitatea Sapientia
Gergely Balázs- președintele asociației Clujul Comoară
Lucian Năstasă Kovacs – directorul Muzeului de Artă

Petru Lăcătuș – Uniunea CIvică a Rromilor

Szakáts István – fundația AltArt

Schwartz Robert – președintele Comunității Evreilor din Cluj

Tompa Gábor – directorul Teatrului Maghiar

Mihai Măniuțiu – directorul Teatrului Național Cluj

Szép Gyula – directorul Operei Maghiare

Soós Anna – prorector UBB

Wihelm Schreiber – vicepreședintele Forumului German
Hegedüs Csilla – vicepreședinte UDMR

Elena Greta – reprezentant al Asociației Comunitare a Rromilor de pe Coastei

Rarița Zbranca – federația Fabrica de Pensule.
Könczei Csilla– fundația Casa Tranzit

Un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare