Rechizitoriul de trimitere în judecată a directorului aeroportului din Cluj, David Ciceo, arată mecanismul prin care acesta ar fi primit o vilă ca să măsluiască o licitație de milioane de euro, dar și cum beneficiarul acesteia, omul de afaceri Ioan Bene, recunoaște „candid” acest lucru chiar într-o discuție telefonică pe care o poartă cu un jurnalist.

Totul a pornit de la construirea noii piste a aeroportului din Cluj – acesta avea nevoie de o pistă nouă, plus suprafețele de mișcare aferente ale avioanelor. Investiția a fost împărțită în trei – mai întâi, lucrările la pistă urmau să aibă 2.100 de metri, apoi aceasta urma să fie extinsă la 3.500 de metri, iar în fine, în a treia etapă, construirea unor platforme pentru staționarea avioanelor și a două căi de rulare între acestea și pista de decolare. Contractul de lucrări a fost încheiat în 2011 și a fost suplimentat pe durata lucrărilor cu nu mai puțin de 24 de acte adiționale, ce au crescut valoarea contractului, de la 32,4 milioane de euro, la 42 milioane de euro. Prima etapă a fost finalizată, cu surle și trâmbițe, în octombrie 2013.

Pentru etapa a doua din contract trebuia făcută o licitație, dar „pe fondul cointeresării materiale” a directorului Aeroportului David Ciceo – după cum spun procurorii DNA – el a decis să continue lucrările cu omul de afaceri Ioan Bene, prin firma Construcții Napoca SA. Care a fost această cointeresare materială? Procurorii DNA spun că Bene i-ar fi dat o casă lui David Ciceo, pe care au și finisat-o.

Lucrările la platforma APRON 4 au început în octombrie 2013 și au fost finalizate în martie, anul următor. Câteva săptămâni mai târziu apărea și anunțul de atribuire a lucrărilor executate, datat 7 martie 2014, la o valoare de 15,8 milioane de lei. „Probele dosarului au stabilit că, la data publicării anunțului de atribuire, lucrările erau deja executate integral”, explică procurorii DNA în rechizitoriul de trimitere în judecată. Autorizația de construcție, de exemplu, a fost emisă în 8 mai 2014. „De îndată ce a intrat în posesia actului, inculpatul Bene Ioan a dispus întocmirea actelor necesare pentru a putea face încasări ale lucrărilor ce erau demult executate și fnializate, încasarea contravalorii acestora fiind, în mod evident, urmărită cu ardoare de persoanele interesate, de unde și rapiditatea cu care au fost întocmite actele privind situațiile de lucrări, verificări, facturi, la un moment imediat următor după eliberarea autorizației”, explică procurorii.

Cui se destăinuia Ioan Bene?

Trucarea licitației a fost recunoscută de Bene într-o discuție telefonică cu un ziarist, al cărui nume nu a fost făcut public de procurori. Aceștia arată că Bene ar fi explicat că a trucarea a fost realizată printr-o licitație „la înțelegere”, și că pentru a da o aparență irefutabilă de legalitate „a pus pe unul dintre participanții la licitație să formuleze contestație, știind că respectiva societate nu are nicio șansă de izbândă, pentru că nu îndeplinea condițiile de participare, fiind vorba de o societate comercială cu numai doi angajați”.

În 12 mai Ioan Bene a fost informat de președintele Consiliului Județean de la acea vreme, Horea Uioreanu, că în cursul aceleiași zile urma să se vireze o plată de 18 miliarde de lei vechi către regia aeroportului. Imediat, Bene l-a sunat pe Ciceo și i-a cerut să verifice dacă i-au intrat banii, iar Ciceo a promis că îl va plăti pe Bene, la rândul său. „Probațiunea dosarului a stabilit că susținerea de care Bene Ioan se bucura la edilul județului, precum și la directorul aeroportului, nu era întâmplătoare și nici fundamentată de o relație instituțională decurgând din necesitatea deservirii interesului public, ci era puternic motivată financiar, cei doi decidenți fiind beneficiari de foloase necuvenite consitente remise de omul de afaceri cu titlu de mită”.

Mita primită de Ciceo de la Bene ar fi fost o casă întreagă cu patru nivele și suprafață totală de 764 metri pătrați, plus terenul aferent de aproape 1.300 metri. Imobilul a fost înscris pe numele părinților lui Ciceo, „pentru a ascunde primirea respectivului imobil în condiții ilicite” după cum arată procurorii. Tranzacția s-ar fi făcut în 18 octombrie 2012 între părinții lui Ciceo și Bene. Suma de plată – 690.000 de lei. „La data tranzacției, imobilul nu era finisat și nici racordat la rețele de energie electrică, apă sau canal”, arată procurorii, dar aceștia adaugă că situația a fost remediată în 2013, când imobilul a fost finisat integral. În decembrie 2012 tatăl lui Ciceo a decedat, iar succesiunea i-a fost atribuită integral lui Ciceo, după ce mama sa, dar și sora sa, au renunțat la drepturile de succesiune fără plata vreunei compensații.

În final, notăm o altă considerație a procurorilor: „deşi imobilul ar fi fost deţinut, încă din anul 2012, de părinţii inculpatului Ciceo, se execută lucrări la acesta în lipsa unui contract, toţi executanţii discută cu persoane de încredere sau desemnate de Bene Ioan, prestatorii de lucrări nu ştiu despre existenţa doamnei sau află doar din întâmplare dar, având în vedere prezenţa unor lucrători de la firmele lui Bene Ioan şi efectuarea plăţii de către acesta, prezumă că acel imobil îi aparţine omului de afaceri. Mai mult, nu este prezent niciunul dintre pretinşii proprietari de drept ai imobilului la recepţia lucrărilor însă, paradoxal, pe fondul derulării urmăririi penale din prezentul dosar, în cadrul actelor depuse în probaţiune de Ciceo David Ioan se regăsesc acte datate august 2014, de notificare a firmelor care au efectuat lucrări la imobil pentru comunicarea datei aproximative a finalizării acestora”.

Amintim, actualdecluj.ro a anunțat trimiterea în judecată a lui David Ciceo în exclusivitate, înaintea anunțului procurorilor. Citește și:

NEWS ALERT Directorul Aeroportului clujean a fost trimis în judecată pentru luare de mită

Ce transmite DNA despre dosarul lui David Ciceo

Vezi rechizitoriul integral:

Rechizitoriu anonimizat Ciceo + Bene by actualdecluj on Scribd

Actual de Cluj